Muncitorii la negru

Ei ne construiesc casele, ne repară locuințele, ne pregătesc hrana și au grijă de copiii noștri. Fără acte, fără asigurare medicală, fără analize regulate sau fără speranța la o pensie decentă.

Am identificat oameni care muncesc legal și își suplimentează veniturile pe piața neagră, însă și șomeri în vârstă care nu mai reușesc să se angajeze și sunt nevoiți să accepte munci la negru sau în economia informală pentru a se întreține.

Există și alte categorii, precum familiile monoparentale cu copii mici, pentru care accesul pe piața muncii este mai dificil iar lipsa de sincronizare dintre un program obișnuit de muncă și programul școlilor, creșelor sau grădinițelor le poate împinge spre alte tipuri de ocupare.

Oficial, în România există peste 500.000 de oameni care muncesc la negru.

Însă, doar în 2022, economia informală a fost estimată la 29% din PIB.

Discriminați, fără încredere în sistemul de pensii și cu perspective sumbre după pensionare – aceasta este perspectiva unei persoane care desfășoară muncă la negru:

Cu toate că frecvența discriminării percepute este marginal mai mică comparativ cu antreprenorii, incidența este cea mai mare în rândul lucrătorilor la negru;

Lucrătorii la negru, alături de fermierii de subzistență înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere în sistemul de pensii (56%)

Cât de amplu este fenomenul muncii la negru?

Economia informală în România este estimată la 29% din PIB, în 2022.
Aceasta crește cu 10,4% în doar cinci ani, comparativ cu 2017.

Câți români știu, direct, persoane care lucrează la negru?

Declarativ, 19% din populație cunoaște persoane care lucrează la negru.
Aproape 7% dintre români declară chiar că li s-a întâmplat să fie plătiți la negru.

Dimensiunea grupului țintă: 537.500 de persoane. Costul de oportunitate fiind 737 milioane de lei lunar.

De la riscul de a lucra fără acte, la normalitatea contractului de muncă

Asigurări sociale și dreptul la tratament medical
Liniștea de a ști că o pensie există și urmează a fi încasată
Nevoia de a scăpa de munca la negru este semnificativ mai ridicată în rândul bărbaților, al tinerilor, în București și în orașele cu peste 200.000 locuitori, dar și al familiilor monoparentale.

Am pregătit aici o listă de resurse ce pot fi utile oricărei persoane care lucrează la negru.
Printre ele, și:

Finanțarea sectorului social
Înființarea structurilor de economie socială
Acces mai bun la date și servicii sociale la nivel de sat, comună și oraș

PROIECTUL „INVIZIBILII”

Pentru aceste categorii de oameni, soluții există, dar nu sunt simple.

Aceste situații nu se pot rezolva, de exemplu, doar prin alocări bugetare. Este nevoie de o schimbare sistemică.

Ce lipsește chiar mai mult decât finanțarea este o viziune pe termen lung și capacitățile relevante în sectorul social.

Pe scurt, măsuri și structuri mai bune.
Asta este esența proiectului Invizibilii.

descarcă studiul