categorii

Potrivit calendarului pentru acest an, din perioada martie-noiembrie 2024, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are o alocare de 1,4 miliarde euro pentru intervențiile din PS 2023-2027 și peste 230 milioane euro pentru măsurile din PNDR 2014-2020.

Vom enumera principalele axe cu bugete mai mari:

OBIECTIVE:

  • îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor agricole prin creșterea competitivității activității agricole, a diversificării producției agricole și a calități produselor obținute;
  • restructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și transformarea acestora în exploatații comerciale;
  • respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții;
  • creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei și comercializarea directă a acestora în vederea creării și promovării lanțurilor alimentare integrate.

 

BENEFICIARII:

  • Fermieri (PFA, I.I., I.F., grup de peroane fizice, persoane sau grup de persoane juridice) 
  • societăți (SNC, SCS, SA, SCA, SRL, agricole, comerciale cu capital privat)
  • cooperative agricole, institute de cercetare-dezvoltare precum și centre, staţiuni şi unități de cercetare-dezvoltare și didactice
  • composesorate obști și alte forme asociative de proprietate asupra terenurilor, grupuri și organizații de producători.

 

  • DR – 16 / Investiții în sectorul de legume și/sau cartofi / iunie-iulie 2024 / alocare: 150 mil. EUR

VALOAREA FINANȚĂRII:

  • 2.000.000 euro/proiect
    Max. 300.000 euro/proiect simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole
    Max. 500.000 euro/proiect în cazul utilajelor pentru cartofi achiziționate de formele asociative.
    ✓ 65% NERAMBURSABIL

CHELTUIELI ELIGIBILE

  • Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea exploatațiilor de legume/cartofi, inclusiv prin investiții în spații protejate și dotarea tehnică a fermelor cu utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă) specifice legumiculturii și cartofilor;
  • Echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile precum și alte echipamente de diminuare a efectelor fenomenelor meteorologice nefavorabile;
  • Înființarea şi/sau modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului;
  • Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de condiționare și/sau depozitare;
  • Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de procesare de la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente, doar ca o componentă secundară a proiectului (din punct de vedere financiar);
  • Înființarea/dezvoltarea componentei de comercializare/marketing la nivel de exploatație, inclusiv magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole), doar ca o componentă secundară a proiectului;
  • Producerea şi utilizarea energiei (electrice și/sau termice) din surse regenerabile (solară, eoliană geotermală, aerotermală, hidrotermală etc.), ca o componentă secundară a unui proiect de investiții, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu fără ca solicitantul să fie prosumator;
  • Utilizarea soluțiilor digitale la nivel de fermă;
  • Înființarea și/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv utilități și racordări, ca o componentă secundară a proiectului.

 

  • DR – 23 / Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene / iunie-iulie 2024 / alocare: 150 mil. EUR;

Variantă consultativă a Ghidului Solicitantului și a Anexelor aferente acestuia pentru DR 23 „Investiţii pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii unor produse alimentare şi produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a tratatului de funcţionare a Uniunii Europene”, a fost publicată în secțiunea „Dezbatere publică”.

  • Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile

Solicitanții eligibili pentru ajutorul de stat acordat prin prezenta schemă sunt întreprinderile (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii conform Legii nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii cu modificările și completările ulterioare, precum și întreprinderi mari), care realizează în mediul urban/ rural investiţii iniţiale sau investiții inițiale în favoarea unei noi activități economice în active corporale şi/ sau necorporale, pentru procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obţinerii de produse neagricole în sectoarele de activitate economica eligibile prevăzute în Anexa 4 la Ghidul Solicitantului.

 

Tipuri de investiţii şi cheltuieli eligibile

1. Înfiinţarea/dezvoltarea de capacităţi de procesare a produselor agricole (extinderea capacităţii de producţie, diversificarea activităţii, diversificarea producţiei, schimbare fundamentală);

  • Construcţia de clădiri, instalații, utilaje şi echipamente identificate ca necesare prin Studiul de fezabilitate/Cererea de finanțare, extinderea, modernizarea și dotarea clădirilor unităților de procesare, infrastructură internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor, sisteme supraveghere video pentru activitatea propusă prin proiect etc
  • Cheltuieli pentru asigurarea respectării condițiilor de igienă și a fluxului tehnologic, precum spațiile destinate personalului de producție: laboratoare, vestiare tip filtru pentru muncitori, spațiu pentru servirea mesei,etc;

 

2. Înfiinţarea/dezvoltarea de capacităţi de condiţionare, depozitare a materiei prime procesate/produsului finit rezultat din procesare, ca o componentă secundară a proiectului;

 

  • Construcţia de clădiri, instalații, utilaje şi echipamente identificate ca necesare prin Studiul de fezabilitate/Cererea de finanțare, extinderea, modernizarea și dotarea clădirilor unităților de condiționare, depozitare a materiei prime procesate/produsului finit rezultat din procesare, ca o componentă secundară a proiectului;
  • Cheltuieli generate de investițiile privind infrastructura internă şi utilităţile aferente capacităților de condiționare, depozitare, precum şi branşamente şi racorduri necesare;

 

3. Înfiinţarea/dezvoltarea componentei de comercializare/marketing, ca o componentă secundară a proiectului;

Achiziţionarea, inclusiv în leasing de utilaje noi, instalaţii, echipamente şi mijloace de transport compacte, specializate;

Vor fi considerate cheltuieli eligibile, mijloacele de transport specializate care  transportă numai un anumit tip de materii prime/ mărfuri adecvate activității eligibile descrise în proiect, următoarele:

  • autocisterne, cisterne;
  • autoizoterme (prevăzute cu izolație termică a pereților, dar fără agregat frigorific, fiind folosite pentru transportul mărfurilor alimentare);
  • autoizoterme cu frig (transport produse perisabile sau cu temperaturi controlate);
  • remorci și semiremorci specializate;
  • rulote și autorulote alimentare.

Cheltuielile cu orice alt mijloc de transport sunt considerate  neeligibile.

  • Cheltuieli aferente marketingului produselor obținute (ex. echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor);
  • Cheltuieli aferente comercializării produselor:
  • magazine proprii (magazinele societății/formei asociative) în aceeași locație /locație diferită de locația unității de procesare, magazin on-line, rulote /autorulote/ automate alimentare.

În magazinele proprii pot fi comercializate atât produse proprii (majoritar cantitativ), cât și produse ale terților obținute ca urmare a prestării de servicii pe aceeași linie de procesare sau alte tipuri de produse agroalimentare care nu fac obiectul proiectului.

Vor fi eligibile investițiile necesare comercializării produselor proprii și a produselor similare ale terților/membrilor formei asociative obținute pe aceeași linie de procesareexistentă/vizată prin proiect de către solicitant.

Nu sunt eligibile cheltuielile aferente investițiilor legate de comercializarea acelor produse agroalimentare care nu sunt obținute în urma procesării vizate ca investiții prin proiect.

 

4. Investiții care contribuie la reducerea emisiilor de GES, ca parte componentă secundară a proiectului de investiții,Cheltuieli legate de eficiența energetică a clădirilor (ex. materiale constructive care permit îmbunătățirea eficienței energetice, izolare termică, echipamente recuperare energie termică etc) în care se desfășoară o activitate eligibilă în cadrul intervenției, în condițiile în care investiția nu poate exista de sine stătător și se înscrie în definiția investiției inițiale conform Reg. GBER.

 

5.  Investiții legate de utilizarea soluțiilor digitale în condiționare, procesare, marketing și management, necesare pentru desfășurarea activității vizate prin proiect.

Cheltuieli generate de investițiile în soluții digitale pentru condiționare, depozitare, procesare, marketing și management de ex. sisteme de tip Internet of Things, inclusiv pentru soluții de automatizare de tip Robotic Process Automation* sau pentru soluții de tip blockchain sau de securitate informatică ;

 

OBIECTIVELE submăsurii 6.4.

  • Stimularea mediului de afaceri din rural, contribuind la creșterea numărului de activități non-agricole desfășurate în zonele rurale;
  • Dezvoltarea activităților non-agricole existente; crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației rurale și diminuarea disparităților dintre rural și urban;

BENEFICIARII:

  • Micro-întreprinderile și întreprinderile mici existente, din spațiul rural
  • Micro-întreprinderile și întreprinderile mici nou-înființate, din spațiul rural, care fac dovada cofinanțării;
  • Fermierii sau membrii unor gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități non-agricole în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici;

 

Valoarea SPRIJINULUI NERAMBURSABIL va fi de maxim 90% din costul total al proiectului

  • nu va depăși 200.000 Euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali;
  • va respecta prevederile Regulamentului 1407/2013 cu privire la sprijinul de minimis

 

Intervenția DR 30 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri: Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat formularele de plată pentru intervenția DR 30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.

  • Sprijinul acordat prin submăsura 6.1 este nerambursabil în proporție de 100%, iar valoarea finanțării se situează între 40.000 și 70.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației și de tipul investiției propuse. Această finanțare se acordă în două tranșe, conform unui plan de afaceri, precizează AFIR.

 

Urmează a fi lansate:

Linia de finanțare ”DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni” va fi lansată în a doua parte a acestui an, în luna octombrie, conform calendarului estimativ al Ministerului Agriculturii. Prin aceasta, micii fermieri vor putea obține un sprijin de 50.000 de euro prin care să-și dezvolte ferma, în scopul de a crea o afacere de familie mai puternică.

  • precizare importantă legată de DR-14 este faptul că sprijinul nu va mai fi de 100% din partea Uniunii Europene, ci fermierii vor fi nevoiți să scoată din propriul buzunar 15% din valoarea proiectului. Intervenția DR-14, conform calendarului estimativ, urmează să fie lansată în luna octombrie. Suma este de 50.000 de euro și nu mai este un sprijin forfetar, ci va fi o cofinanțare de 15%.
  • Consultanții îi îndeamnă încă de pe acum pe micii fermieri să își gândească proiectele și să își pregătească toate actele necesare, mai ales ținând cont de faptul că perioada de înscrieri la APIA se va încheia în 7 iunie. Interesul pentru astfel de proiecte este unul foarte mare, astfel încât s-ar putea ca fondurile să se termine destul de repede.

 

  • Ajutorul pe fermă/Ajutorul de minimis a fost majorat pentru micii producători

Sprijinul pe fermă a fost majorat pentru micii producători care vor beneficia de un plafon mai ridicat la ajutorul de minimis. Conform unui act normativ publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Comisia Europeană a aprobat propunerea de majorare a ajutorului de minimis  de la 25.000 de euro la 37.000 de euro pe fermă, începând cu data de 16 iunie.

Comisia Europeană (CE) a majorat de la 25.000 de euro la 37.000 de euro plafonul pentru valoarea ajutoarelor de minimis pe care o întreprindere unică le poate primi pe o perioadă de trei ani din partea unui stat membru, conform unei comunicării CE C/2024/3813

Schimbări și pentru minimisuri pentru împrumuturi subvenționate

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (3), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) împrumutul este garantat cu garanții reale care acoperă cel puțin 50% din împrumut, iar împrumutul este fie de 185.000 euro pe o perioadă de 5 ani, fie de 92.500 euro pe o perioadă de 10 ani; dacă un împrumut este mai mic decât aceste sume și/sau se acordă pentru o perioadă de mai puțin de 5, respectiv 10 ani, echivalentul subvenție brută al împrumutului se calculează ca procentaj corespunzător din plafonul de minimis prevăzut la articolul 3 alineatul (2).

(b) la alineatul (6), litera (b) se înlocuiește cu următorul text: „(b) garanția nu depășește 80% din împrumutul aferent și fie suma garantată este de 277.500 euro, iar durata garanției este de 5 ani, fie suma garantată este de 138.750 euro, iar durata garanției este de 10 ani; dacă suma garantată este mai mică decât aceste sume și/sau garanția se acordă pentru o perioadă de mai puțin de 5, respectiv 10 ani, echivalentul subvenție brută al garanției se calculează ca procentaj corespunzător din plafoanele de minimis prevăzute la articolul 3 alineatul (2).

Rabla pentru tractoare 

Micii fermieri pot obține un sprijin nerambursabil de până la 20.000 de euro

  • Guvernul a aprobat la sfârșitul lunii mai 2024 ca micii fermieri să poată primi un sprijin nerambursabil de până la 20.000 de euro cu care să-și finanțeze achiziția unui tractor.
  • Bugetul alocat este de 500 milioane lei. Finanțarea este de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Fondul pentru mediu.
  • Pentru a intra în Programul „Rabla pentru tractoare” și a primi voucherul de 20.000 de euro, fermierii trebuie să caseze fie mașină veche, fie un tractor vechi, iar la schimb își pot achiziționa un tractor care costă maxim 55.000 de euro.

BISS reprezintă noua plată de bază pe suprafață la subvențiile APIA. BISS este prescurtarea de la noua subvenție APIA ce corespunde PD-01 – Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității.

Condiții, Suprafață minimă pentru BISS:

  • Pentru a încasa BISS, fermierul desfășoară o activitate agricolă pe teritoriul României și este “fermier activ”
  • Plata BISS se face sub formă de subvenție anuală decuplată de producție pe hectarul eligibil declarat de fermierul activ. Subvenția se acordă pentru toate hectarele eligibile dintr-o fermă.
  • Pentru a încasa BISS, un fermier trebuie să aibă o suprafață minimă de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha.
  • Pentru legume cultivate în sere și solarii, care beneficiază de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha.
  • Ȋn cazul pajiștilor, trebuie să asigure o încărcătură de animale de minimum 0,3 UVM/ha sau să efectueze cel puțin o cosire anuală.

În cazul ecoschemei PD-05 din PS 2023-2027, prevăzută la art. 1 alin. (3) lit. d) prima liniuță pct. (ii), sprijinul voluntar poate fi accesat de fermierii ale căror exploatații au minimum 1 ha și maximum 10 ha teren agricol cu parcele de minimum 0,3 ha teren arabil sau pajiște permanentă și 0,1 ha pentru culturi permanente și 0,3-1 UWM/ha. Schema se adresează categoriilor de ferme vegetale care dețin și efective de animale în cadrul exploatațiilor din teren agricol (arabil, pajiști și culturi permanente). Suprafața eligibilă vizată de ecoschemă depăsește 1,2 milioane ha de teren agricol.

În PNS, la subvenția APIA pentru gospodăria țărănească sunt estimate trei cuantumuri, până în 2027:

  • Cuantumul unitar planificat în perioada 2023-2027 este de 76 euro/ha;
  • Cuantumul maxim este de 98,8 euro/ ha;
  • Cuantumul minim este de 64,60 euro/ ha.

Fermieri eligibili:

Un producător agricol care pot încasa ecoschema PD-05 – Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale) trebuie să fie fermier activ și beneficiar al subvenției de bază pe suprafață, PD-01 – Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) (explicată mai sus).

Condiții generale obligatorii:

  1. Fermierul deține un efectiv de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, ecvidee cuprins între 0,3-1 UVM / ha, înscrise în Baza Națională de Date a ANSVSA și ANZ, după caz, pentru o perioadă de minimum 6 luni calendaristice;
  2. În cazul în care fermierul exploatează teren arabil (TA), acesta trebuie să cultive cel puțin 10% din suprafață ocupată cu:
    • Plante leguminoase, fixatoare de azot, care sunt bogate în proteină vegetală, conform practicilor fitotehnice și de tehnologie agricolă, în vederea îmbunătățirii calității solului cu nutrienți naturali, precum specii proteaginoase/leguminoase: lucernă, soia, linte, mazăre, măzăriche, trifoi, sparcetă, ghizdei, fasole, năut, bob, lupin sp., fasoliță.

Pe restul suprafeței fermierii vor cultiva, după caz, cel puțin una din următoarele specii de plantele: plante oleaginoase, porumb, ovăz, orz, grâu, triticale (graminee specifice), sfeclă, gulie furajeră, plante care intră în alcătuirea rațiilor furajere de calitate și sănătoase;

sau cu:

3. Pajiște temporară în TA.

Condiții specifice:

La condițiile generale de mai sus, fermierul adaugă una din următoarele condiții specifice, după caz:

  1. Fermierii trebuie să planteze anual cel puțin 2 arbori pe ha, la nivel de exploatație, precum: populații locale de pomi fructiferi și arbori: Măr, Piersic, Prun, Corcoduș Zarzăr, Cais, Cireș, Vișin, Gutui), Nuc, Stejar, Ulm, Tei, Salcâm, Glădiţă, Paltin, Arţar, Jugastru, Pin, Sălcioară, Castan, precum și alte specii.

Pentru suprafețele de pajiști se aplică doar varianta 1.

2. Fermierul este obligat ca în perioada 15 iunie – 15 octombrie, să păstreze terenul acoperit în proporție de cel puțin:

– 85% în cazul terenurilor arabile prin miriștea rămasă după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou înființate. În intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excepția timpului necesar pentru pregătirea terenului și înființarea culturii principale de cel mult 2 săptămâni.

– 75% în cazul culturilor permanente prin acoperirea minimă a solului cu fâșii inierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale.

O ultimă cerință specifică vizează, plantarea a doi arbori /ha anual ce contribuie la protecția culturilor, stoparea și inversarea pierderii biodiversității, la îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și la conservarea habitatelor și a peisajelor, ce pot constitui un refugiu pentru păsări și animale. De asemenea, pe termen mediu poate constitui un sprijin pentru reducerea eroziunii solului, reducerea temperaturii solului în zonele de proximitate a exploatației, cât și o influență ușoară asupra capacității de menținerea apei în sol și sechestrarea de carbon.

Sprijinul prevăzut în cadrul ecoschemei se acordă pe unitatea de suprafață agricolă (ha) fermierilor care păstrează înierbat sau înierbează intervalul dintre rânduri, alternativ (două intervale înierbate, unul nu), pe cel puțin 75% din suprafața plantației pomicole, viticole, pepiniere și hameiști. Ea constituie o plată anuală uniformă pe suprafața de teren eligibilă, suplimentară BISS, suprafața vizată de ecoschemă fiind de 184.531,00 ha.

Cerințe generale obligatorii:

  • Minimum 75 % din suprafața plantației pomicole, viticole, pepiniere și hameiști trebuie păstrată înierbată sau va fi înierbată, în perioada 15 iunie – 15 octombrie.
  • Pe intervalele înierbate nu sunt permise lucrări ale solului în perioada de acoperire, respectiv 15 iunie – 15 octombrie.

Suprafața eligibilă:

  • Ecoschema se aplică pe toate suprafețele de culturi permanente existente la nivel național, pe care sunt înființate plantații viticole, plantații pomicole, pepiniere și hameiști.
  • Dimensiunea exploatației este de minimum 1 ha cu dimensiunea parcelei de minimum 0,1 ha.
  • Fermierii care optează pentru această ecoschemă nu pot accesa ecoschema PD – 05 – Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale).

Aceasta este introdusă din 2023 și vizează exploatațiile între 1 și 10 hectare. Astfel, intervenția numită ”DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni”, este inclusă în Planul Național Strategic (PNS), care a intrat în vigoare din 2023.Ca și restul plăților directe, noua ecoschemă dedicată gospodăriilor țărănești se achită prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Suma totală a sprijinului pe care îl pot obține fermierii care accesează DR-14 este de 50.000 EURO/proiect. Cu acești bani se vor putea acoperi 85% din costurile eligibile, fermierii  trebuid să acopere restul de 15% din valoarea proiectului din propriile buzunare.

În cadrul acestei intervenții sunt vizate fermele mici, definite fiind ca ”exploatații agricole cu o dimensiune economică între 4.000 de euro SO și 11 999 de euro SO”, încadrându-se în acest segment majoritatea fermelor de pe teritoriul țării noastre. Intervenția este aplicabilă și exploatațiilor zootehnice de creștere a animalelor din rasele autohtone, eligibile fiind fermele cu o dimensiune economică de minimum 2000 de euro SO.

Pentru accesarea acestor fonduri nerambursabile, MADR impune anumite condiții de eligibilitate:

  • Investiția trebuie să se realizeze în cadrul unei ferme cu o dimensiune economică cuprinsă între 4.000 și 11.999 euro SO, respectiv 2.000 și 11.999 euro SO pentru fermele zootehnice populate cu rase autohtone;
  • Solicitantul prezintă un plan de afaceri în care prezintă situația exploatației și obiectivele pe 3 ani;
  • Solicitantul va figura în sistemul APIA/ANSVSA (după caz), anterior depunerii cererii de finanțare, cu forma de desfășurare a activității economice cu care solicită sprijin prin prezenta intervenție;
  • Solicitantul trebuie să demonstreze asigurarea co-finanțării investiției (15%);
  • Investițiile în procesarea de la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente, vor reprezenta o componentă secundară a proiectului (din punct de vedere financiar);
  • În cazul în care proiectul prevede investiții în echipamente de irigații la nivelul fermei acestea sunt eligibile doar dacă, îndeplinesc condițiile specificate în art 74 din Reg. (UE) nr. 2115/2021, iar la nivelul proiectului, este demonstrat faptul că:
    1. În urma evaluării ex-ante, investiţia asigură posibile economii de apă de minimum10%
    2. În cazul în care investiţia afectează corpuri de apă subterană sau de suprafaţă care au fost identificate ca nesatisfăcătoare în planul corespunzător de management al bazinului hidrografic din motive legate de cantitatea de apă, este realizată o reducere efectivă a utilizării apei de minimum 50% din posibilele economii stabilite la punctul a) sau în conformitate cu procentul stabilit de autoritatea competentă (dacă este cazul), care să contribuie la atingerea stării bune a acelor corpuri de apă.

Prima care a publicat un draft de schemă de grant pentru microîntreprinderi este Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Vest. Bugetul total al acestei linii de finanțare va fi de 20 de milioane de euro. Vor putea fi finanțate cel puțin 100 de firme din cele 4 județe eligibile: Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin.

Din acești bani, microîntreprinderile care fac investiții în mediul urban vor putea atrage unu dintre cele două tipuri de granturi disponinibile:

  • 30.000- 200.000 EUR pentru microîntreprinderile care au obținut venituri aferente clasei CAEN pentru care solicită finanțare mai mari sau egale cu 30% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2022.
  • 30.000- 60.000 EUR pentru microîntreprinderile care au obținut venituri aferente clasei CAEN pentru care solicită finanțare mai mici de 30% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2022.

Antreprenorii vor trebui să participe și ei la cheltuielile eligibile cu cofinanțare între 10 și 24%, în funcție de județ.

Ghidul final ar urma să se publice oficial în martie 2023, pe site-ul ADR Vest, iar apoi se va putea deschide apelul de proiecte în sistemul MySMIS2021 (care ar trebui să fie realizat de STS până atunci).

Pentru restul județelor țării, urmează să vedem ce și când ne pregătesc celelalte ADR-uri.

Această intervenție presupune acordarea unei plăți decuplate de producție pe hectarul eligibil declarat de aceștia, contribuind la creșterea veniturilor tinerilor fermieri, după perioada de instalare.

Cuantumul planificat este de 46 EURO/hectar, fiind eligibile doar primele 50 de hectare din orice fermă, indiferent de dimensiunea maximă. Tinerii fermieri care solicită CIS-YF în perioada de programare PAC 2023-2027 au termen limită de solicitare a plății de maximum 24 de luni de la instalare ca tânăr fermier în mediul rural (înființat fermă).

Prin această linie de finanțare vor fi sprijiniți tinerii fermieri care au finalizat implementarea planului de afaceri în cadrul submăsurii 6.1 din PNDR 2014-2020, inclusiv tranziție sau fermierii care s-au instalat cu cel mult 5 ani înaintea depunerii cererii de sprijin pentru această intervenție, având vârsta de până la 45 ani la momentul depunerii cererii de finanțare și sunt șefi ai exploatației.

Suma maximă pe care o pot obține tinerii fermieri prin intermediul acestei intervenții este de 200.000 EURO/fermă, cu o intensitate a sprijinului de maximum 80% din valoarea proiectului.

Vor fi sprijinite investițiile corporale legate de:

  • construcții (noi și/sau modernizări), inclusiv spații protejate pentru culturile agricole, cu dotările și utilitățile necesare desfășurării activității agricole și/sau facilitățile de condiționare și/sau depozitare a produselor agricole obținute la nivel de fermă a căror capacitate se va corela cu capacitatea de producție a fermei;
  • investiții în înființarea și modernizarea fermelor pomicole, inclusiv în înființarea și reconversia plantațiilor pomicole;
  • înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de condiționare și/sau depozitare;
  • înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de procesare de la nivelul de fermei, inclusiv dotările aferente, doar ca o componentă secundară a proiectului (din punct de vedere financiar);
  • achiziția, inclusiv prin leasing de utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă, inclusiv cele utilizate pentru obținerea bazei furajere) și echipamente performante, inclusiv cele pentru gestionarea/utilizarea îngrășămintelor și/sau a produselor de protecție a plantelor;
  • înființarea/dezvoltarea componentei de comercializare/marketing la nivel de exploatație, inclusiv magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole), doar ca o componentă secundară a proiectului;
  • înființarea/modernizarea facilităților aferente asigurării igienei și biosecurității la nivel de fermă, ca și componentă secundară;
  • echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile precum și alte echipamente de diminuare a efectelor fenomenelor meteorologice nefavorabile, ca și componentă secundară;
  • utilajele și echipamente pentru producerea și/sau distribuirea furajelor ca hrană pentru animale din fermă;
  • utilizarea soluțiilor digitale pentru practicarea agriculturii de precizie;
  • înființarea și/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv utilități și racordări, doar ca o componentă secundară a proiectului;
  • investiții noi cât și modernizarea echipamentelor pentru irigații la nivel de fermă doar ca o componentă secundară a proiectului;
  • producerea şi utilizarea energiei (electrice și/sau termice) din surse regenerabile (solară, eoliană, aerotermală, hidrotermală, geotermală etc), ca o componentă secundară a unui proiect de investiții, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu, fără ca solicitantul să aibă calitatea de prosumator;

Investiții în active necorporale pentru:

  • Organizarea și implementarea sistemelor de management a calității și de siguranță alimentară, dacă sunt în legătură cu investițiile corporale ale proiectului;
  • Achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente și licențe pentru pregătirea implementării proiectului;
  • Achiziționarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului;
  • Marketingul produselor obținute, etc.

Instalarea tinerilor fermieri este dedicată, la fel ca și până acum, fermierilor care au sub 41 de ani la momentul depunerii proiectului. Sprijinul este sub formă de sumă forfetară, fiind de maxim 70.000 euro, iar rata sprijinului este de 100% și se acordă în două tranșe: 75% la semnarea contractului de finanțare și 25% după implementarea Planului de afaceri.

Instalarea tinerilor fermieri – Condiții de eligibilitate

  • Solicitantul se încadrează în definiția tânărului fermier;
  • Solicitantul va figura în sistemul APIA/ANSVSA (după caz), anterior depunerii cererii de finanțare, cu forma de desfășurare a activității economice cu care solicită sprijin prin prezenta intervenție;
  • Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria microîntreprinderilor și întreprinderilor mici;
  • Solicitantul propune prin Planul de afaceri să dețină în folosință o exploatație agricolă cu dimensiunea economică de minimum 12.000 SO, respectiv 8.000 SO în zona montană și maximum 100.000 SO;

Solicitantul prezintă un plan de afaceri viabil care va cuprinde:

  • situația inițială a exploatației;
  • obiectivele și acțiunile ce urmează a fi dezvoltate de solicitant;
  • investițiile vor reprezenta cel puțin 40% din valoarea sprijinului nerambursabil;
  • calendarul de implementare al planului de afaceri.

Durata maximă de implementare este de 3 ani, respectiv 5 ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă.

Solicitantul se instalează pentru prima data ca tânăr fermieri și nu a mai beneficiat de sprijin prin PNDR 2014-2020 sau PNS, indiferent de forma de organizare cu care vine pentru acordarea sprijinului.

Casa de Comerț Agroalimentar Unirea primește zilnic pe adresa oficială de email oferte de la producătorii români de cereale, legume-fructe, carne, lactate, ouă și altele asemenea.

Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea este o companie de stat înființată de Ministerul Agriculturii la sfârșitul anului 2018 (Hotărârea de Guvern nr.933/2018). De când a repornit activitatea, a încheiat contracte-cadru cu peste 50 cooperative și producători agricoli din toată țara și a început să livreze către marii retaileri Carrefour, Penny, Metro Cash & Carry, Profi şi Kaufland. De asemenea, în vederea valorificării produselor locale pe lanțul scurt de aprovizionare, Casa Unirea are în vedere și distribuția în rețelele de magazine locale.

Femeia Antreprenor 2024

  • Autoritate responsabilă: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT)
  • Buget total: 200 mil. RON (aprox. 40 mil. EUR)
  • Grant maxim: 200.000 RON / proiect (aprox. 40.000 EUR / proiect)
  • Co-finanțare: min. 5%
  • Lansare apel: vara 2024

O nouă ediție a programului „Femeia antreprenor” va fi lansată în perioada următoare de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), ca parte a strategiei autorităților de a impulsiona dezvoltarea mediului de afaceri din țara noastră.

Spre deosebire de Start-up Nation, programul „Femeia Antreprenor 2024” va avea o grilă de punctaj strictă, unde vechimea calității de acționar în firmă, valoarea contribuției la investiție, durata menținerii locului de muncă, societatea să fie administrată de o femeie sau profitabilitatea business-ului în anii 2021 și 2022 vor fi esențiale pentru un punctaj cât mai ridicat, astfel că accesul la finanțare va fi ceva mai riguros.

  • Autoritate responsabilă: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)
  • Buget total: 540 mil. EUR
  • Solicitanți eligibili: microîntreprinderi, IMM
  • Cheltuieli eligibile: construire spații, achiziție echipamente, software etc.
  • Sprijin financiar: 20.000 EUR – max. 3 mil. EUR
  • Co-finanțare: cca. 30%

Calendar apeluri:

PR Sud-Vest

  • Digitalizare IMM / sesiune: 25 iunie – 24 august 2024 / alocare: 21 mil. EUR;
  • Îmbunătățirea competitivității și a inovării în microîntreprinderi / sesiune: 25 iunie – 25 iulie 2024 / alocare: 49 mil. EUR.

PR Sud-Muntenia

  • Intensificarea creșterii sustenabile și a competitivității micro și întreprinderilor mici / sesiune: 5 martie – 15 iulie 2024 / alocare: 47 mil. EUR;
  • Intensificarea creșterii durabile și a competitivității micro și IMM / sesiune: 30 aprilie – 31 iulie 2024 / alocare: 144 mil. EUR.

PR Vest

  • Sprijin pentru IMM / sesiune: 1 – 31 august 2024 / alocare: 43 mil. EUR;
  • Digitalizare IMM / sesiune: august – septembrie 2024 / alocare: 15 mil. EUR.

PR Sud-Est

  • Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor / sesiune: 29 mai – 28 iunie 2024 / alocare: 43 mil. EUR;
  • Sprijin pentru inovarea și creșterea competitivității IMM / sesiune: 28 august – 28 septembrie 2024 / alocare: 87 mil. EUR.

PR Centru

  • Trecere de la idee la piață – sprijin pentru IMM / sesiune: iunie – noiembrie 2024 / alocare: 9 mil. EUR;
  • Dezvoltarea capacităților private de CDI / sesiune: iulie – decembrie 2024 / alocare: 13 mil. EUR.

PR Nord-Vest

  • Digitalizarea IMM din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest / sesiune: 30 iulie – 7 octombrie 2024 / alocare: 16,7 mil. EUR.

PR București – Ilfov

  • Sprijin pentru creșterea durabilă și modernizarea tehnologică a microîntreprinderilor / august – septembrie 2024 / alocare: 75 mil. EUR.
  • Ce sunt: Social Innovation Solutions caută idei pentru provocările de mediu, din 5 arii tematice (energie, mobilitate, construcții; economie circulară; alimentație și agricultură; educație de mediu; biodiversitate) și recompensează soluțiile sustenabile găsite. Înscrierile sunt deschise, iar la premii se pot înscrie persoane fizice cu vârsta de până la 30 de ani și IMM-uri cu peste 3 ani de activitate din Europa Centrală și de Est.
  • Ce oferă: 6 premii în valoare totală de 12.000 € (pentru finanțarea ideii ecologice câștigătoare) și alte resure non-financiare
  • Deadline de aplicare: 1 septembrie

Prin Programul microindustrializare, ar urma să se acorde fonduri nerambursabile de la bugetul de stat în valoare maximă de 100.000 de euro (max. 500.000 lei) fiecare pentru încurajarea şi stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în sectoarele prioritare de producție. Și în 2022, programul a fost bugetat, dar nu s-a lansat.

Finanțare:

  • MAXIM 85%, dar nu poate depăşi suma de 500.000 lei pentru fiecare beneficiar;
  • MINIM 15% contribuție proprie.

Cheltuieli eligibile :

Spații de lucru, Autoutilitare, Echipamente Utilaje, Calculatoare, Cursuri, Mobilier, Site web, Licențe software, Cursuri, Consultanță.

Beneficiari eligibili:

  • Au cel puțin 2 ani calendaristici de la înființare la data deschiderii aplicației electronice de înscriere a planului de afaceri;
  • Nu au depășit plafonul de minimis de 200.000,00 Euro pe durata a trei exerciții financiare consecutive pentru o întreprindere unică;
  • Au minim 2 angajați;
  • Societate pe profit net și exploatare pe ultimele situații financiare.

Obligații:

  • Crearea a 2 locuri de muncă;
  • Achizițiile trebuie să fie noi;
  • Nu se vinde nimic pe perioada monitorizării;
  • Menținerea activității timp de 3 ani.

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) este instituția care ar trebui să lanseze programul. Procedura cu toate regulile programului trebuie să se publice pe site-ul MAT și apoi înscrierile se vor lansa cel mai probabil pe portalul de Granturi IMM Recover.

Prin schema “Listarea la bursă a întreprinderilor”, firmele vor putea primi granturi pentru a-și acoperi anumite cheltuieli cu procedura de listare pe Bursa de la București.

Din acești bani, se vor asigura două tipuri de granturi astfel:

  • 4% din valoarea ofertei de listare pentru întreprinderi listate pe piața AeRO a Bursei de Valori București, până la valoarea maximă eligibilă de 25.000 euro. Piața AeRO este destinată IMM-urilor.
  • 3,5% din valoarea ofertei publice inițiale primare pentru întreprinderi listate pe Piața Principală administrată de Bursa de Valori București, până la valoarea maximă eligibilă de 200.000 euro. Aici vor putea intra la finanțare și companii mari.

Perioada orientativă de înscrieri în sistemul PNRR: 27.02.2023, ora 10.00 – 27.05.2023, ora 24:00 – „primul venit, primul servit”.

Descarcă draftul de Ghid al solicitantului, emis de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Prin Programul Comerț-Servicii, IMM-urile românești cu experiență deja pe piață ar putea obține fonduri nerambursabile de la stat de până la 300.000 lei fiecare. Programul încurajează dezvoltareai întreprinderilor mici și mijlocii în sectoarele de Comerț și Servicii.

Și acest program a fost bugetat și în 2022, dar nu s-a lansat.

Finanțare:

  • MAXIM 85%, dar nu poate depăşi suma de 300.000 lei pentru fiecare beneficiar;
  • MINIM 15% contribuție proprie.

Cheltuieli eligibile: Spații de lucru, Autoutilitare, Echipamente, Utilaje, Calculatoare, Cursuri, Mobilier, Site web, Licențe software, Cursuri, Consultanță.

Beneficiari eligibili:

  •  Vechime de cel puțin 2 ani calendaristici;
  •  Au minim 2 angajați pe bilanțul anterior;
  •  Societate pe profit net și exploatare pe ultimele situații financiare.

Obligații:

  • Crearea a 2 locuri de muncă;
  • Achizițiile trebuie să fie noi;
  • Nu se vinde nimic pe perioada monitorizării;

Tot MAT ar trebui să publice pe site-ul său procedura de implementare, pentru ca apoi înscrierile să se facă pe portalul de Granturi IMM Recover.

Fondurile sunt destinate unui număr de 6 județe miniere și industriale, afectate de măsurile de reducere a activităților poluante: Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.

Prin Programul Tranziție Justă 2021-2027, vor fi alocați 700 de milioane de euro pentru 2 apeluri de proiecte destinate startup-urilor, microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii.

Cele două apeluri vor consta în granturi de două tipuri:

  • Granturi de câte 200.000-2 milioane de euro.
  • Granturi de câte 2-5 milioane euro.

La începutul anului 2023 ar urma să se lanseze ghidurile în dezbatere, iar în aprilie să fie deschisă depunerea proiectelor.

 

Start-up Nation 2024

  • Autoritate responsabilă: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT)
  • Buget total: 446 mil. EUR
  • Obiectiv: înființarea a peste 7.000 de IMM și crearea a peste 15.000 noi locuri de muncă
  • Grant maxim: 50.000 EUR (250.000 RON)
  • Co-finanțare: 10%
  • Lansare apel: vara 2024
  •  

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) va lansa în perioada următoare cea de-a patra ediție a Start-up Nation, unul dintre cele mai de succes programe de sprijin pentru tinerii antreprenori din România.

Schema a fost împărțită în două subprograme – unul dedicat tinerilor sub 30 de ani și cel de-al doilea – pentru persoanele cu vârste între 30 și 35 de ani sau spre persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă.

Condiție pentru înscriere va fi ca tinerii antreprenori care își vor dori să acceseze fondurile puse la dispoziție de MEAT să urmeze 40 de ore de cursuri antreprenoriale oferite de firme specializate, ce vor fi decontate de stat. Doar după absolvirea cursurilor obligatorii solicitanții își vor putea înscrie proiectul la finanțare.

Oportunități de Finanțare prin BT Mic

În contextul fondurilor europene 2024 nerambursabile pentru tineri, o altă sursă de finanțare importantă pentru afacerile mici vine din sectorul bancar, în special prin programul BT Mic. Acest program este dedicat sprijinirii micilor antreprenori și IMM-uri, oferind împrumuturi flexibile pentru a le facilita creșterea și dezvoltarea.

Caracteristici BT Mic:

  • Scop: Finanțarea nevoilor curente și investiționale ale micilor afaceri
  • Beneficiari: Microîntreprinderi și IMM-uri
  • Flexibilitate: Împrumuturi adaptate nevoilor specifice ale afacerilor mici

Condițiile și Sumele Disponibile pentru Împrumut

BT Mic oferă condiții favorabile și sume de împrumut adaptate nevoilor diverse ale micilor întreprinzători.

Detalii Financiare ale Împrumuturilor BT Mic:

Aceste împrumuturi bancare reprezintă o soluție excelentă pentru antreprenorii care caută finanțare rapidă și eficientă, complementând opțiunile disponibile prin fonduri europene 2024 nerambursabile pentru tineri. Prin accesarea acestor resurse, afacerile mici pot lua măsuri concrete pentru creșterea și consolidarea lor în piața economică.

Electric-Up 2024

  • Autoritate responsabilă: Ministerul Energiei (ME)
  • Buget total: 90 mil. EUR

Obiectiv: finanţarea IMM și a operatorilor economici din domeniul HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp și 150 kWp necesară consumului propriu, a unui sistem de stocare a energiei produse pentru creșterea gradului de autoconsum, cel puțin a unei stații de reîncărcare de minimum 22 kW (2x11kW) pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in

  • Grant maxim: 150.000 EUR / beneficiar
  • Co-finanțare: 25%
  • Solicitanți eligibili: IMM

Cheltuieli eligibile:

  • cheltuielile cu achiziția sistemului de panouri fotovoltaice cu putere instalată de minimum 27 kWp și maximum 150 kWp;
  • cheltuielile cu achiziția cel puțin a unei stații de încărcare auto;
  • cheltuielile cu achiziția pompelor de căldură.

Nu sunt eligibile cheltuielile aferente branșamentului la rețeaua de energie electrică.

Fondul pentru Modernizare

  • Autoritate responsabilă: Ministerul Energiei (ME)
  • Buget total: 815 mil. EUR

Obiectiv: instalarea de noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile (solară, eoliană și hidro), atât pentru autoconsum cât și pentru comercializare

Grant maxim: 20 mil. EUR / întreprindere

Co-finanțare:

  • 350.000 EUR/MW (autoconsum)
  • 250-300.000 EUR/MW (producție) – parcuri mici (sub 5 MW)
  • 70-80.000 euro/MW (producție) – parcuri mari (peste 5 MW)
  • Solicitanți eligibili: start-up, IMM, întreprinderi mari
  • Apel deschis: 25 aprilie – 23 iulie 2024

Fondul pentru Modernizare este unul dintre cele mai așteptate programe de finanțare din acest an și o soluție de sprijin pentru toate companiile care își doresc să realizeze investiții în domeniul energiei regenerabile – fie prin creșterea eficienței fabricilor deținute sau a altor puncte mari de consum sau prin investiții în producția de energie regenerabilă pentru comercializare.

Fabrici de reciclare – PNRR

  • Autoritate responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), prin Administrația Fondului pentru Mediu
  • Buget total: 220 mil. EUR
  • Obiectiv: construirea de instalații de reciclare a deșeurilor
  • Grant maxim: 8,4 mil. EUR
  • Co-finanțare: min. 25%
  • Solicitanți eligibili: IMM, întreprinderi mari
  • Apel deschis: 14 iunie – 13 septembrie 2024

Un alt program de finanțare mult așteptat este cel de reciclare, gestionat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, și programat inițial pentru deschidere încă din urmă cu peste un an de zile.

Gândit inițial cu o alocare de 286 milioane euro, bugetul schemei se ridică la 220 milioane euro, unde alocarea maximă a unui proiect se situează la 8,4 milioane euro.

Pentru a avea un punctaj competitiv proiectul trebuie să aibă componentă de construire hală/extindere și să vizeze și producție din materialele reciclate.

Solicitanţii eligibili sunt operatorii economici care sunt autorizaţi să desfăşoare cel puţin una dintre activităţile corespunzătoare următoarelor coduri CAEN:

  • 3821 – tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase;
  • 3822 – tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase;
  • 3832 – recuperarea materialelor reciclabile sortate;
  • 3831 – demontarea (dezasamblarea) maşinilor şi echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;
  • 3811 – colectarea deşeurilor nepericuloase;
  • 3812 – colectarea deşeurilor periculoase.

 

Startup-urile și firmele mici și mijlocii românești se vor putea finanța și prin runde de investiții atrase de la fonduri de venture capital/fonduri de investiții, în schimbul cedării de acțiuni. Încă din 2022, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Fondul European de Investiții au lansat o cerere de oferte de 400 de milioane de euro pentru a capitaliza circa 20 de fonduri private de investiții.

Din 2023 deja fondurile de investiții ar trebui selectate, pentru a putea să înceapă să acorde finanțări de capital de risc afacerilor românești, cu termen limită anul 2026.

Cu finanțarea PNRR de 400 de milioane de euro plus contribuții de la investitori privați, cele 20 de fonduri de investiții vor acorda runde de investiții unui număr de 100 de startup-uri românești și alte firme astfel:

  • 50.000-200.000 euro pentru start-up-uri,
  • 200.000 – 3.000.000 euro pentru companii în stagii incipiente de creștere,
  • 3.000.000 – 5.000.000 pentru firme în etape avansate de creștere,
  • Peste 5.000.000 pentru midcaps (companii cu până la 3.000 de angajați fiecare),
  • 5.000.000 – 20.000.000 pentru proiecte de tip energie regenerabilă sau biomasă.

Din PNRR, urmează să se aloce un buget de 150 de milioane de euro pentru ajutoare destinate IMM-urilor din domeniul IT. Din acești bani vor fi acordate granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate (cum ar fi inteligența artificială, datele și cloud computingul, tehnologia blockchain, calculul de înaltă performanță și cuantica, internetul obiectelor, securitatea cibernetică).

Înscrierile se vor face tot pe portalul de aplicare la PNRR, dar deocamdată MIPE nu a lansat ghidul solicitantului și nu a anunțat o perioadă de înscrieri pentru firmele IT.

Există și așa-numitul Program de Digitalizare a IMM-urilor non-IT care este destinat microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii din România. Acestea pot obține granturi de câte 20.000-100.000 de euro pentru a-și digitaliza activitatea. Antreprenorii vor putea cumpăra computere și alte echipamente IT, softuri, servicii cloud, cursuri IT pentru angajați etc din pabnii PNRR.

! Perioada de depunere a proiectelor în sistemul electronic PNRR a fost însă una scurtă, 01.02.2023, ora 10.00 – 31.03.2023, ora 24:00, conform calendarului estimativ. De urmărit pentru anul viitor.

Alocația pentru susținerea familiei este o formă de sprijin destinată familiilor, inclusiv celor monoparentale, cu venituri reduse, care au în creștere și îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani.

Legea 277/2010 este actul normativ ce reglementează acordarea alocației pentru susținerea familiei. Aceasta reprezintă un ajutor financiar de la stat destinat familiilor cu venituri reduse ce au în îngrijire unul sau mai mulți copii cele, dar și familiilor monoparentale (definite drept acele familii formate din persoana singură și copiii aflați în întreținerea acesteia și care locuiesc împreună cu aceasta.

Dat fiind faptul că, de la 1 martie 2023, valoarea ISR se va majora automat de la 525,5 lei, cât e acum, la 598 de lei, și valoarea alocațiilor pentru familie se va majora.

Conditii de acordare

Alocatia se acorda pe baza de cerere si declaratie pe propria raspundere insotita de actele doveditoare privind componenta familiei, veniturile acesteia si, dupa caz, privind frecventarea cursurilor scolare de catre copiii aflati in intretinere. Actele se inregistreaza la primaria localitatii in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta familia

Pentru solutionarea cererii privind acordarea alocatiei de sustinere, se va afectua ancheta sociala la domiciliul sau, dupa caz, la resedinta familiei.

Stabilirea dreptului la alocatie si a cuantumului acesteia se face prin dispozitia scrisa a primarului, iar dreptul la alocatie se acorda incepand cu luna urmatoare inregistrarii cererii.

In vederea respectarii conditiilor de acordare a alocatiei se efectueaza anchete sociale la un interval de 12 luni sau ori de cate ori este nevoie.

Obligatiile beneficiarilor

Titularul alocatiei este obligat sa depuna periodic dupa stabilirea dreptului la alocatie o declaratie pe propria raspundere privind componenta familiei si veniturile realizate de membrii acesteia.

Prin programul Family Start, apărut în vară, potrivit OUG 95/2022, tinerii pot beneficia de garantarea unui credit obținut de la anumite bănci înscrise în acest program, în valoare inițială de maximum 75.000 de lei, în proporție de 80%, sumă garantată de către stat. Ministerul Familiei pregătește actualmente modificări atât în ceea ce privește suma acordată (urmând a se mări la max. 150.000 le), cât și în ceea ce privește condițiile de înscriere (programul urmând a se adresa inclusiv familiilor monoparentale).

De acest credit pot beneficia familiile cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani care au venituri lunare mai mici de 7.500 de lei.

Alte schimbări preconizate:

  • Crește nivelul maxim al vârstei doritorilor;
  • Va exista și o ajustare a pragului de venituri pentru familii ;
  • Vor exista modificări majore și asupra cheltuielilor eligibile, astfel, banii vor putea fi folosiți și pentru achiziția unor mașini second hand, pentru renovarea sau dotarea cu panouri fotovoltaice a unei locuințe, dar chiar și pentru electrocasnice noi.

În varianta actuală:

  • Dobânda aferentă programului este IRCC trimestrial plus o marjă de 5.5%, comisionul de analiză al băncii este de 0.2% la acordare, iar comisionul de gestiune a garanţiei este de 0.4% anual.
  • Împrumutul se acordă sub forma unui credit cu una sau mai multe tranşe, în funcţie de documentele justificative prezentate la decontare.

1.Vouchere sociale pentru alimente şi mese calde:

Măsura va continua pe tot parcursul anului 2023, când vor fi livrate alte șase tranşe (pe lângă cele patru deja achitate), a câte 250 de lei, o dată la două luni (în total 1.500 lei).

Vor primi vouchere sociale pentru alimente şi mese calde:

  • familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranşele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranşele din anul 2023;

2. Carduri de energie :

Familiile beneficiare de alocaţie de susţinere a familiei vor primi sprijin pentru compensarea preţurilor la energie în valoare nominală de 1.400 lei, care poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 şi va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranşe, astfel:

  • 700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
  • 700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.

 

3. Vouchere pentru preşcolarii şi elevii vulnerabili, pentru achiziţia de haine şi rechizite :

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va continua să ofere în continuare ajutorul de 500 de lei pentru îmbrăcăminte şi rechizite.

Vor beneficia de sprijinul în valoare de 500 de lei:

  • copiii din învăţământul de stat preşcolar, cu condiţia ca venitul lunar pe membru de familie să fie de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură (298 lei);
  • elevii din învăţământul de stat primar şi gimnazial, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară (1.275 lei).

! Tichetele sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional pot fi utilizate numai la unităţile cu care emitenţii cardurilor au contracte de afiliere.

 

4. Trusouri pentru nou-născuţi

Mamele şi copiii nou-născuţi din categoriile cele mai defavorizate vor primi sprijin în valoare de 2.000 lei pentru trusouri, în primele 3 luni de la naşterea copiilor, prin tichete sociale pe suport electronic. Listele cu persoanele care vor beneficia de aceste ajutoare vor fi întocmite de autorităţile administraţiei publice locale, prin Serviciile Publice de Asistenţă.

Vor beneficia de acest sprijin:

  • mamele cărora le-a fost stabilit dreptul la venitul minim garantat;
  • mamele care fac parte din familii beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei;
  • mamele cu dizabilităţi;
  • mamele aflate temporar în situaţii critice de viaţă – victime ale calamităţilor, ale violenţei domestice, persoane dependente şi/sau care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate, stabilite prin ancheta socială întocmită de autorităţile publice cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale;
  • mame şi care nu deţin acte de identitate şi nu pot accede la drepturile civile;
  • mamele minore;
  • mamele – cetăţeni străini sau apatrizi proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

În numele șomerilor care sunt părinți unici, susținători ai familiilor monoparentale, angajatorii care îi încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni”, potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Prima de instalare se acordă în cuantum diferenţiat, astfel:

  • 500 lei pentru persoanele care sunt însoţite de membrii familiei; în cazul familiei monoparentale, în situaţia în care sunt însoţite de copilul sau copiii aflaţi în întreţinere.

Prima de instalare se acordă în două tranşe, astfel:

  • o tranşă egală cu 50% din cuantumul stabilit, la data instalării
  • o tranşă egală cu 50% din cuantumul stabilit, după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare

Femeile care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare astfel:

  • 6 luni pentru primul copil,
  • un an pentru doi copii,
  • mergând cu reducerea până la 3 ani si 6 luni, pentru 7 copii,
  • reducerea vârstei de pensionare de lege se aplică şi pentru copiii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani.â

Venitul minim de incluziune:

De la 1 ianuarie 2024, alocația pentru susținerea familiei a fost înlocuită cu venitul minim de incluziune. Venitul minim de incluziune este compus din una sau două dintre următoarele ajutoare financiare:

  • ajutorul de incluziune;
  • ajutorul pentru familia cu copii.

Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este:

  • 120 de lei, pentru familia cu un copil;
  • 240 de lei, pentru familia cu doi copii;
  • 360 de lei, pentru familia cu trei copii;
  • 480 de lei, pentru familia cu patru copii sau mai mulți.

Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei/lună și 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este:

  • 110 lei, pentru familia cu un copil;
  • 215 lei, pentru familia cu doi copii;
  • 325 de lei, pentru familia cu trei copii;
  • 430 de lei, pentru familia cu patru copii sau mai mulți.

Obținerea ajutorului pentru familia cu copii e condiționată, pe lângă existența unui venit net lunar mic, de cel mult 700 de lei pentru fiecare membru al familiei, de frecventarea cursurilor de către copiii de vârstă școlară din respectiva familie.

  • de menționat este faptul că, în cazul unei familii monoparentale, venitul pentru fiecare creşte la 480 de lei.
  • persoanele apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune au obligația să presteze, lunar, acțiuni sau lucrări de interes local, să își caute un loc de muncă prin intermediul agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă și să dovedească acest lucru; totodată, dacă beneficiarii au copii de vârstă școlară, trebuie să facă dovada frecventării unei unități de învățământ de către aceștia.

Actele necesare pentru solicitarea venitului minim de incluziune sunt:

  • Cerere;
  • Declarație pe propria răspundere;
  • Angajament de plată (pentru situațiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit);
  • Actul de identitate al solicitantului și al membrilor familiei;
  • Adeverințe de venit pentru toate sursele de venit;
  • Certificat de naștere pentru fiecare copil;
  • Certificat de deces pentru oricare membru decedat al familiei;
  • Dovada școlarizării pentru copiii cu vârsta între 3 – 16 ani;

Vouchere de 1.400 de lei pentru energie electrică:

  • Ajutorul financiar de 1.400 de lei va fi destinat exclusiv plății facturilor la energie și va fi distribuit în două etape distincte, fiecare în cuantum de 700 de lei. Prima tranșă va fi acordată în luna februarie 2024, acoperind perioada ianuarie-iunie 2024, în timp ce cea de-a doua tranșă va fi distribuită în luna septembrie 2024, pentru perioada iulie-decembrie 2024.

Cardurile de alimente (tichete sociale):

Familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 675 lei vor beneficia de vouchere sociale din două în două luni, în valoare de 250 de lei, pe tot parcursul anului 2024.

Bursele sociale în anul școlar 2024-2025:

Elevii care vor putea lua bursa socială de 300 lei în anul școlar 2024-2025

  • elevi care provin din familii monoparentale, care realizează un venit mediu net lunar pe membru de familie, supus impozitării, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic de un salariu minim net pe economie; se va lua în calcul salariul minim net pe economie în vigoare la data depunerii cererii;

Documentele care vor fi depuse, în termen de 25 zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar, de părinți/reprezentanții legali/elevii majori pentru acordarea burselor sociale pentru elevii care se încadrează la bursă socială pentru venituri mici, pentru elevii din familii monoparentale si elevii cu vârsta de până la 30 de ani, neangajați pe piața muncii și înscriși în formele de învățământ cu frecvență redusă sau în programele educaționale de tip „A doua șansă” sunt:

  • cererea părintelui/reprezentantului legal/elevului major;
  • declarație pe propria răspundere privind veniturile nete, cu caracter permanent, obținute pe ultimele 12 luni anterioare cererii, realizate de membrii familiei, supuse impozitului pe venit și acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal pentru verificarea respectării criteriilor de acordare a bursei;
  • documente doveditoare ale componenței familiei, așa cum este definită la art. 5: certificatele de naștere ale copiilor sub 14 ani, actele de identitate ale persoanelor care au peste 14 ani, acte referitoare la starea civilă de la momentul depunerii cererii, certificatul de divorț și convenția notarială încheiată în cadrul procesului de divorț cu copii minori, sentință judecătorească din care să rezulte stabilirea domiciliului copilului/copiilor la unul dintre părinți, certificat de deces, decizia instanței de menținere a stării de arest, raport de anchetă socială în cazul părinților dispăruți, după caz.”

Vouchere de 500 de lei pentru elevi și preșcolari:

Cardurile educaționale trebuie utilizate exclusiv pentru cumpărarea de rechizite și articole de vestimentaţie necesare frecventării şcolii şi grădiniţei, potrivit OUG nr. 83/2023.

Nu sunt permise operațiuni de retragere de numerar sau preschimbare în numerar a celor 500 de lei și utilizarea lor în alte scopuri;

  • Pot fi folosite doar pe teritoriul României, doar în unitățile afiliate;
  • Nu se poate emite restul banilor în cash, la unitățile de unde se achiziționează rechizitele /articolele de vestimentație necesare frecventării școlii și grădiniței;
  • Cât timp poate fi utilizată suma virată: în anul şcolar în care se acordă, pe perioada de valabilitate a tichetului social.
  • Cât timp este valabil tichetul social pe suport electronic pentru sprijin educaţional: Tichetul social pe suport electronic pentru sprijin educațional are perioada de valabilitate de un an de la data emiterii, fără a se înțelege că aceasta este perioada de valabilitate a suportului electronic.
  • Însă, sprijinul financiar de 500 lei se acordă o singură dată pentru un întreg an școlar, într-o tranșă unică. În funcție de evoluția veniturilor familiei, cei care au dreptul la această măsură de sprijin vor încasa sumele cuvenite pe tichetele pe suport electronic emise în acest an.

Conform prevederilor Ordonanței de urgență, în anul școlar 2023-2024, pentru tichetele sociale pe suport electronic sunt eligibili:

  1. preșcolarii înscriși în învățământul de stat, care îndeplinesc cumulativ,următoarele criterii:
  • au vârsta minimă de 3 ani, împlinită oricând pe parcursul anului școlar curent (copiii pot fi înscriși la grădiniță și înainte să împlinească vârsta de 3 ani, dacă spațiul o permite, dar devin eligibili în luna în care împlinesc vârsta de 3 ani).
  • au vârsta maximă de 6 ani, împliniți după data de 1 septembrie a anului școlar curent;
  • venitul lunar pe membru de familie este maximum 633 lei;

 

 2. elevii din învățământul de stat primar și gimnazial, înscriși la cursuri de zi și care sunt în întreținerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 1.500 lei.

Munca la negru (nedeclarată) este acel tip de prestație prin care lucrătorul muncește :

  • fără a avea uncontract individual de muncă în formă scrisă pe numele său,
  • fără a avea un contract individual de muncă transmis în Revisal,
  • în care se prestează activitate având contractul de muncă suspendat,
  • sau în afara programului de lucru din contractul de muncă cu timp parţial (contract-part-time fals declarat).

Toate aceste tipuri de raporturi de muncă au consecinţe directe asupra acumulării vechimii în muncă şi a cuantumului pensiei celui care acceptă, din diferite motive, să lucreze astfel, acestuia fiindu-i afectate și celelalte măsuri de protecție socială cum ar fi asigurările sociale, asigurările de sănătate, asigurările de şomaj, cele pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi cele provenite din bugetul consolidat, nu se bucură de protecţia legală a femeilor şi copiilor, nu exercită drepturile colective constituţionale (dreptul la asociere în sindicate şi negocierea contractului colectiv de muncă)! Nu în ultimul rând, persoana lipsită de statutul de angajat legal nu are dreptul la creditare bancară!

Muncă la gri este și ea un fenomen al societății în care trăim, ea fiind catalogată în legislație ca „muncă subdeclarată”. Această practică constă în :

  • Disimularea unui contract individual de muncă cu normă întreagă într-un contract de muncă cu timp parţial,
  • Acordarea, de către angajator, a unui salariu mai mare decât cel evidenţiat în documente, aşa numitul salariu în mână sau salariu în plic.

Deși lucrătorul se poate bucura, pe termen scurt de o sumă mai mare, efectele pe termen lung sunt de nedorit, salariatului fiindu-i  afectată  acumularea vechimii în muncă şi cuantumul pensiei, din cauza nefiscalizării integrale a veniturilor și a calculării impozitelor la o bază fiscală inferioară, măsuri de protecţie socială.

Persoana care prestează muncă nedeclarată sau subdeclarată nu are siguranţa plăţii muncii prestate, plata făcându-se în funcţie de bunăvoinţa angajatorului, uneori fiind amânată zile în şir sau chiar luni sau în cazuri de abuz grav, munca nu mai este deloc plătită.

Lucrătorii la negru, nefiind angajaţi conform legii, NU beneficiază de:

  • concediu medical, întrucât nu au niciun stagiu de cotizare;
  • concediu de odihnă şi zile libere legale;
  • vechime în muncă – pe baza acesteia, angajaţii cu forme legale pot primi sporuri salariale; în lipsa acesteia, lucrătorul la negru va avea o pensie foarte mică;
  • șomaj tehnic;
  • contribuții la fondurile de pensii facultative suportate de angajator pentru angajați.

Spre deosebire de angajaţii cu forme legale, lucrătorii la negru NU pot avea parte de:

  • indemnizaţie de şomaj– aceasta poate fi acordată numai şomerilor care au cotizat la stat, deci care au avut un contract de muncă declarat;
  • indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă sau de sprijin; 
  • indemnizaţii pentru părinţi (OUG 96/2003, OUG 111/2010, HG 52/2011) (concediu de maternitate, pentru creşterea copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav) şi stimulent de inserţie, valabil numai pentru angajaţii care se întorc mai repede la muncă din concediul de creştere a copilului;
  • deduceri personale– acestea se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii, în anumite condiţii, angajaţilor cu un salariu brut mai mic de 3.600 de lei sau angajaţilor care au copii minori sau alte persoane în întreţinere;
  • ajutoare de înmormântare, pentru bolile grave și incurabile etc.

Deoarece nu achită contribuţia pentru sănătate (CASS), lucrătorii la negru NU au următoarele beneficii:

  • nu sunt asiguraţi la sistemul public de sănătate – pentru asigurarea medicală la stat va fi nevoie să plătească;
  • nu au asigurare pentru invaliditate sau alte boli;
  • nu pot primi deduceri pentru abonamente de sănătate la clinicile private – angajatorii operează scutirea, iar angajaţii cu forme legale primesc mai mulţi bani la salariu. 

Pe lângă beneficiile de mai sus rezervate numai angajaţilor, munca nedeclarată presupune şi alte dezavantaje, astfel că lucrătorii la negru: 

  • Nu beneficiează de diurne şi indemnizaţia de transport;
  • Nu se bucură de servicii turistice și/sau de tratament acordate de angajatori salariaţilor în perioada concediilor;
  • Nu primesc tichete de masă;
  • Nu pot avea acces la credite bancare (câteva criterii importante pe baza cărora băncile acordă credite sunt venitul declarat, vechimea în muncă şi calitatea de angajat);
  • Nu li se asigură accesul la cursuri gratuite de calificare profesională (doar salariaţii beneficiază de aşa ceva din partea angajatorilor);
  • Nu îşi pot renegocia salariul, deoarece acesta nu este declarat;
  • Nu pot face parte din sindicate, ne putându-se asocia pentru a-și susține drepturile sau a câștiga noi drepturi.

Alte forme de abuzuri din partea angajatorului la care trebuie să fim atenți:

  • Forma de muncă la negru cel mai des întâlnită : prestarea unor activități de muncă pentru un angajator (persoană fizică sau juridică) în baza unei înțelegeri verbale, fără încheierea în prealabil a unui contract individual de muncă și realizarea documentației necesare la angajare;
  • Efectuarea perioadei de probă (de regulă, aceasta durează 90 zile calendaristice) fără încheierea unui contract individual de muncă;
  • Prestarea unor activități casnice în gospodării individuale fără încheierea unui contract individual de muncă;
  • Prestarea ilegală a unor activități de muncă zilieră sau sezonieră (practică la care se recurge mai ales în cazul muncitorilor cu ziua, al ucenicilor, al lucrătorilor în construcții și în agricultură);
  • Încheierea unui contract de voluntariat în locul unuia de muncă, pentru a evita plata unor dări la stat sau pentru alte motive;
  • Munca la domiciliul salariatului fără încheierea în prealabil a unui contract individual de muncă la domiciliu așa cum este reglementat de art. 108-110 din Codul muncii;
  • Programele de internship ce au ca scop aprofundarea cunoștințelor teoretice, îmbunătățirea abilităților practice Și/sau dobândirea de noi abilități sau competențe ale unei persoane în cadrul unei organizații fără încheierea unui contract de internship și plata indemnizației de Internship (Legea Internship-ului nr. 176/2018);
  • Prestarea muncii în termene definite ca abuzive, depășirea celor opt ore de lucru pe zi pentru norma întreagă (așa-numita muncă peste program, care nu este plătită în plus);
  • Angajatorii care întârzie cu mai mult de o lună plata salariilor angajaților vor fi amendați cu sume între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare persoană.
  • Primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariaţi cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial va fi sancționată cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei.

 

În prezent, nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe ţară se sancționează în Codul muncii cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei.

  • Dar contravenția de la art. 260 alin. (1) lit.a) este în așa fel formulată că nu implică câte o amendă pentru fiecare persoană găsită în situația de a fi plătită sub minimul legal:

„a) nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe ţară, cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei”.

 

  • Cu alte cuvinte, angajatorul primește o amendă pentru toți angajații găsiți în reregulă. Chiar dacă are 50 de angajați pe care îi plătește sub minimul garantat în plată, firma primește o amendă de maximum 2.000 de lei.

În iunie 2024, Ministerul Muncii a propus sancționarea mai dură a celor care nu plătesc salariul minim garantat: amendă de la 3.000 la 5.000 de lei pentru fiecare persoană identificată de inspectori în această situație, fără ca maximul amenzii per angajator să depășească 200.000 de lei.

  • Noul regim sancționatoriu e prevăzut într-un proiect de lege pus recent în dezbatere la Ministerul Muncii al cărui scop principal e transpunerea directivei europene privind salariul minim adecvat. Având în vedere că acesta trebuie să treacă și în Parlament, cel mai probabil, abia în toamnă vom asista la intrarea în vigoare a noii amenzi.

 

  • Noile dispoziții ce vor intra în vigoare:

a) nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil, cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a garantat în plată salariul minim brut stabilit prin act normativ sau prin contractul colectiv de munca aplicabil, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei”, prevede varianta din proiectul în dezbatere a art. 260 alin. (1) lit.a) din Codul muncii.

Amenda va avea, totodată, o sferă mai largă de acoperire:

  • se înțelege că se va aplica și pentru salarizarea minimă din alte acte normative decât clasica hotărâre a Executivului sau salariile stabilite prin contractele colective, care pot cuprinde niveluri minime de salarizare superioare celor prevăzute la nivel legislative

 

Drepturile tale în cazul în care ești angajat:

În România, angajații nu își cunosc prea bine drepturile.

Protecția salariatului este un drept esențial de care angajații trebuie să știe. Este vorba despre situațiile în care aceștia sunt concediați fără un motiv rezonabil. Angajatorii nu pot concedia agajații decât după procedura de verificare, de control, apoi o constatare a vinovăției angajatului, motiv pentru care se desface contractul de muncă.

Totodată, angajații trebuie să știe că există o cartă europeană socială în care se arată că angajatul trebuie să aibă dreptul la despăgubire atunci când este dat afară. Vorbim la nivel național despre șomaj, dar și despre dreptul de a contesta decizia angajatorului și plângere la ITM, dacă nu i-au fost respectate zilele de concediu și zilele de muncă.

Iată principalele drepturi ale angajaților:

  • Dreptul la salarizare pentru munca depusă;
  • Dreptul la repaus zilnic și săptămânal;
  • Dreptul la concediu de odihnă anual;
  • Dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
  • Dreptul la demnitate în muncă;
  • Dreptul la securitate și sănătate în muncă;
  • Dreptul la acces la formarea profesională;
  • Dreptul la informare și consultare;
  • Dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă;
  • Dreptul la protecție în caz de concediere;
  • Dreptul la negociere colectivă și individuală;
  • Dreptul de a participa la acțiuni colective;
  • Dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
  • Dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiții de muncă mai favorabile, dacă și-a încheiat perioada de probă și are o vechime de cel puțin șase luni la același angajator.
  • De asemenea, salariații pot să beneficieze și de alte drepturi prevăzute în lege – cum ar fi dreptul la grevă ori contracte colective de muncă aplicabile.

 

  • Obligațiile angajatorului

La fel ca și angajatul, angajatorul are și el obligații. Iată câteva dintre ele:

  • Angajatorul are datoria de a garanta securitatea și sănătatea angajaților în toate aspectele legate de munca desfășurată.
  • Angajatorul are obligația să ia măsurile necesare pentru:
  • Asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;
  • Prevenirea riscurilor profesionale;
  • Informarea și instruirea lucrătorilor;
  • Asigurarea cadrului organizațional și a mijloacelor necesare pentru securitatea și sănătatea în muncă.
  • Angajatorul trebuie să adapteze și să îmbunătățească măsurile de securitate și sănătate în muncă în funcție de modificările condițiilor de lucru.
  • Implementarea acestor măsuri se bazează pe principiile generale de prevenire, cum ar fi evitarea riscurilor, evaluarea și combaterea acestora, adaptarea muncii la nevoile lucrătorilor și furnizarea de instrucțiuni adecvate.
  • În plus, angajatorul trebuie să evalueze riscurile la locul de muncă, să integreze măsurile de prevenire în activitățile întreprinderii, să țină cont de capacitățile lucrătorilor și să consulte lucrătorii cu privire la introducerea de noi tehnologii.
  • Când mai multe întreprinderi sau unități își desfășoară activitatea în același loc de muncă, angajatorii au obligația să coopereze pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor, să-și coordoneze acțiunile și să se informeze reciproc despre riscurile profesionale.
  • Nu se impun niciodată angajatorilor obligații financiare pentru implementarea măsurilor de securitate, sănătate și igienă în muncă.

 

  • Dezavantajele la care renunți când nu eşti angajat cu forme legale:

1.Tichete de masă

Valoarea maximala incepand cu anul 2024 este de 40 de lei.

  • Tichetele sunt impozitate cu CASS (10%) și cu un impozit de 10% începând cu anul 2024.

2. Tichete cadou, vouchere de vacanță, tichete de creșă, tichete culturale

Începând cu anul 2024 se aplică CASS la bilete de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, cu excepția destinațiilor și limitelor prevăzute mai jos, voucherelor de vacanță, tichetelor de creșă și tichetelor culturale, acordate potrivit legii.

Tichete culturale: limita 2024: 210 lei/luna, maxim 420 lei/eveniment

Tichete de creșă: plafon 620 de lei.

Excepțiile se referă la cadourile în bani și în natură, inclusiv tichetele cadou oferite de angajatori cu fiecare ocazie dintre cele de mai jos, care nu depășește 300 lei:

  • cadouri oferite angajaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;
  • acordate angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie;
  • cadouri oferite angajaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.

*pt. angajator: se includ în cheltuieli sociale (deductibile limitat 5% din cheltuielile cu salariile)

3. Mașină pe firmă

Mașina pe firmă poate fi utilizată exclusiv în scopul derulării activității firmei sau în regim mixt.

  • Decontarea cheltuielilor cu mașina de serviciu nu este considerată avantaj în natură. Pentru cheltuielile rezultate din utilizarea masinii de firmă și în interes personal nu se reține prin urmare impozit și nici contribuții sociale obligatorii.
  • În schimb, din punct de vedere al angajatorului, cheltuielile cu mațina și TVA- sunt deductibile fie intergral 100 % (utilizare exclusivă în scopul activității firmei) fie parțial 50% (utilizare parțială).

4. Decontarea transportului la și de la locul de muncă

Codul fiscal prevede ca următoarele venituri nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit și nici nu se supun contribuțiilor sociale:

“… contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern” (art. 76 alin.(4) lit a) si art. 142 lit.b))

Trebuie ținut cont de faptul că acest beneficiu trebuie prevăzut în contractul de muncă sau regulamentul intern.

*pt. angajator: se includ în cheltuieli sociale (deductibile limitat 5% din cheltuielile cu salariile)

5. Diurnă pentru angajați

Angajații care pleacă în deplasare/delegație pot beneficia de diurna pentru fiecare astfel de zi, în următoarele limite:

  1. a) un plafon maxim deductibil al diurnei/zi:
  • pentru diurna internă- suma maximă deductibilă este de 57.5 lei/zi.
  • pentru diurna externă : suma maximă deductibilă este 2.5 ori nivelul pentru instituții publice. Diurna externa maxim deductibilă este stabilită pentru fiecare țară.
  1. b) un plafon maxim pe lună, de 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat -pentru salariati iar pentru administratori –3 remunerații prevăzute în raportul juridic. Se aplică atât pentru diurnele externe cât și interne

Formula calcul plafon: Salariul brut * 3 * nr de zile pentru care se cuvine diurna /nr. zile lucrătoare din luna.

6. Cursurile de pregătire profesională

Pregatirea profesională a angajaților nu este supusă nici unei limitări din punct de vedere fiscal.

  • Mai precis, nu este supusă nici impozitului pe venit și nici contribuțiilor sociale, cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajaților, administratorilor stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat și directorilor care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pregătire legată de activitatea desfășurată de persoanele respective pentru angajator/plătitor (art. 76 alin.(4) lit.p) si art. 142 lit.n) din Codul fiscal).

7. Ajutoare pentru cazuri excepționale

Nu se supun impozitului și contributiilor sociale :

ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii.

Pentru angajator se includ în categoria cheltuielilor sociale, deductibile limitat la procentul de 5% din cheltuielile cu salariile.

  • Toți taţii salariați în baza unui contract sau raport de muncă pot primi concediu paternal:

Potrivit unei legi promulgate de Preşedinte, pentru aprobarea OUG nr. 117/2022 pentru modificarea şi completarea Legii concediului paternal nr. 210/1999, prin care se prevede transpunerea unor dispoziţii din Directiva (UE) 2019/1158, se va acorda concediu paternal tuturor taţilor care au calitatea de salariat în baza unui contract de muncă sau a unui raport de muncă, încheiat conform legii, acesta urmând să fie extins de la cinci zile lucrătoare la 10 zile lucrătoare.

  • Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, la 3.700 lei lunar, aprobată de Executiv:

Guvernul a aprobat Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede majorarea nivelului acestuia la 3.700 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2024, față de 3.300 lei.

Tariful orar va fi de 22,024 lei/oră pentru un program normal de lucru în medie de 168 ore/lună.

Valoare netă majorată a salariului minim brut pe țară este de 2.363 lei, pentru o deducere de 300 lei, majorarea pe net fiind de 284 lei.

Aceasta nu se aplică salariaților din agricultură și industria alimentară, pentru aceste categorii aplicându-se prevederile legale în vigoare.

După majorarea salariului minim brut la 3.700 de lei de la 1 iulie, sistemul salarial garantat va fi regândit pentru a se respecta directivele europene. Salariul minim brut va fi echivalentul a 50 – 52% din salariul mediu brut, procente care sunt înregistrate și acum. În plus, un angajat poate fi plătit cu salariul minim timp de cel mult 24 de luni. În România există circa 760.000 de persoane plătite cu salariul minim.

Tichete de muncă în loc de bani:

Persoanele care au nevoie de menajere, grădinari sau culegători de fructe și legume pot înlocui plata cash cu tichete în valoare nominală de 15 lei, pe care le vor putea cumpăra online ori prin Poșta Română sau de la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, cu care să-i plătească pe aceștia, potrivit Legii privind reglementarea activității prestatorului casnic.

  • Din suma de 15 lei, trei lei reprezintă contribuția la sănătate și pensii, dar cu o condiție: suma primită lunar de prestatorii casnici să fie de minimum 1.275 lei.
  • Tichetul de activități casnice este un bon valoric destinat plăţii contravalorii activităţilor casnice efectuate de către prestatorul casnic şi conține elemente specifice de siguranță, serie şi număr unic, care permit individualizarea şi urmărirea acestuia.
  • Astfel, la finalul prestării serviciilor stabilite de comun acord, pe baza numărului de ore efectuate şi a negocierii între părţi, beneficiarul casnic va înmâna prestatorului numărul de tichete de activităţi casnice aferent valorii serviciului prestat.

Odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 117/2021, s-a reglementat și se sancționează și munca subdeclarată – cunoscută în mod curent ca ”muncă la gri”.

Conform definiției legale, munca subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale (art.15 ind. 2 Codul muncii).

  • Simplificând, munca subdeclarată reprezintă situaţia în care angajatorul acordă în realitate un salariu mai mare decât cel evidenţiat în documentele financiar-contabile, aşa-numitul “salariu în plic“. În aceste situaţii, suma fiscalizată este mai mică decât cea efectiv primită de către salariat.
  • Ipotezele concrete vizate de noile modificări și sancțiunile aferente sunt următoarele:
  • primirea la muncă a unui salariat cu depăşirea timpului de muncă stabilit prin contractul individual de muncă cu timp parţial – sancțiunea este amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei; sunt exceptate cazurile de forţă majoră sau lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor acestora.
  • acordarea unui salariu net mai mare decât cel evidenţiat în statele de plată şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscale – sancțiunea este amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în această situaţie, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei;
  • întârzierea la plata salariului cu mai mult de o lună de la data de plată a salariului stabilită prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern (cu excepţia situaţiei în care angajatorul se află sub incidenţa Legii nr. 85/2014 privind insolvenţa) – sancțiunea este amenda de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul;

Pe lângă aceste sancțiuni ce țin de dreptul muncii, se vor adăuga și impozitele și contribuțiile aferente veniturilor salariale pe care le vor impune ulterior organele fiscale, alături de penalitățile și dobânzile aferente.

În concluzie, prin reglementarea și sancționarea acestor noi ipoteze se încearcă descurajarea fenomenului de muncă subdeclarată, prin care, pe lângă faptul că se eludează prevederile legale în materie fiscală, este afectat și dreptul la pensie al salariaților în cauză, pensia lor fiind mai mică în ipoteza muncii la gri decât în situația în care s-ar fi declarat și achitat integral contribuții pentru salariul efectiv acordat. 

În România sunt peste 45.000 de șomeri cu vârste de 55-64 de ani înregistrați oficial la Forțele de Muncă, iar firmele vor putea să primi și finanțări susținute de Uniunea Europeană să-i angajeze pe acești români fără joburi. Ministerul Muncii, prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) implementează, în perioada octombrie 2022 – decembrie 2023, programul „PROACCES 4 – Subvenţionarea locurilor de muncă pentru şomeri”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman, măsuri regăsibile și în Legea 76/2002.

În 2022, peste 100.000 de persoane, cu vârsta peste 45 ani, au fost angajate prin intermediul ANOFM.  În același timp, 46% din refuzurile de angajare pe criteriul vârstă se refereau la populația cuprinsă în intervalul 45-54 ani, arată studiul „Piața forței de muncă în 2020“ realizat de Kondiment, partener ONG Angajez 45+. Același studiu relevă faptul că vârsta îngreunează găsirea unui loc de muncă mai mult pentru femei (63%) decât pentru bărbaţi (37%).

Conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și a bugetului ANOFM pe 2024 de 896 milioane de lei pentru susținerea angajării șomerilor din categorii vulnerabile, cu acces dificil pe piața muncii, angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani “primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.”

  • În cazul în care raporturile de muncă încetează mai devreme de 18 luni, angajatorii vor restitui subvenția primită, plus dobânda de referință a BNR.

Aceeași lege mai prevede că cei angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, „șomeri care, în termen de cinci ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia anticipată parțială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condițiilor respective, de o sumă în cuantum de 2.250 lei”. Practic, în cazul acestor șomeri, vorbim de o subvenție de până la cinci ani apropiată limitei vârstei de pensionare și aplicabilă categoriei șomerilor în 55 și 64 de ani.

  • Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
  • Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 32 de ani și va crește treptat până la 35 de ani până în luna ianuarie 2030. Stagiul complet de cotizare pentru bărbați este de 35 de ani.

Stimulente pentru persoanele care se angajează:

– șomerii înregistrați care își găsesc loc de muncă înaintea expirării perioadei de șomaj

  • pot primi în continuare 30% din indemnizația de șomaj dacă:
  • angajarea va fi cu normă întreagă
  • contractul de muncă trebuie să fie pe perioadă nedeterminată sau determinată mai mare de 12 luni
  • locul de muncă să nu fie la angajatori cu care au avut raporturi de muncă/serviciu în ultimii 2 ani

Prima de activare:

Șomerii care se angajează cu normă întreagă pentru cel puțin 3 luni

  • pot primi 1000 de lei, neimpozabili – primă de inserție.

Condiții:

  • persoanele să fie înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă de cel puţin 30 de zile
  • să nu beneficieze de indemnizaţie de şomaj
  • să se angajeze cu normă întreagă, pentru o perioadă mai mare de 3 luni
      • ulterior datei înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă
  • în ultimele 12 luni anterioare angajării nu au lucrat la acel angajator
  • nu au beneficiat de primă de activare în ultimele 12 luni
  • pot primi prima de instalare și dacă, în perioada de 3 luni de la angajare
      • le încetează raportul de muncă / serviciu la primul angajator
      • şi se încadrează, în 30 de zile, la un alt angajator, în aceleaşi condiţii.

Prima de activare se acordă în două tranşe, astfel:

  • o tranşă egală cu 50% din cuantumul stabilit, la data angajării
  • o tranşă egală cu 50% din cuantumul stabilit, după expirarea perioadei de 3 luni de la angajare.

Prima de instalare:

Persoanele înregistrate ca şomeri care se încadrează în muncă într-o altă localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de localitatea în care îşi au domiciliul/reşedinţa şi îşi schimbă domiciliul/reşedinţa

  • acesteia pot beneficia de o primă de instalare, neimpozabilă de 12.500 lei pentru persoanele care se angajează într-o altă localitate şi își schimbă domiciliul/reședința la o distanţă mai mare de 50 km faţă de localitatea în care îşi au domiciliul/reşedinţa

Condiții:

  • persoana este înregistrată ca şomer la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă
  • persoana care se angajează îşi stabileşte noul domiciliul sau noua reşedinţă într-o localitate aflată la mai mult de 50 km sau în localităţile învecinate
  • prima este destinată stimulării încadrării în muncă, asigurării cheltuielilor pentru locuire în noul domiciliu sau noua reşedinţă, şi/sau pentru reîntregirea familiei, după caz
  • în localitatea de domiciliu sau de reşedinţă – de unde pleacă – să fi locuit o perioadă  de cel puţin 36 luni
  • schimbarea domiciliului sau stabilirea reşedinţei se face în localitatea unde se încadrează sau în localităţile învecinate acesteia
  • nu revine la vechiul domiciliu sau vechea reşedinţă într-o perioadă de 12 luni de la angajare
  • angajarea este cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni
  • în ultimii 2 ani anteriori angajării nu a mai lucrat la acel angajator
  • în ultimii 2 ani anteriori angajării nu alucrat la administratorii/asociaţii angajatorului (în situaţia în care angajatorul are mai mulţi administratori/asociaţi);
  • nu a beneficiat de prima de încadrare sau prima de instalare în ultimele 36 luni premergătoare solicitării primei de mobilitate.
  • nu deţine în proprietate sau coproprietate o locuinţă în localitatea în care se încadrează în muncă sau în localităţile învecinate acesteia sau în localitatea în care îşi schimbă domiciliul sau îşi stabileşte reşedinţa sau în localităţile învecinate acesteia, atât persoana solicitantă cât şi soţul/soţia, copii aflaţi în întreţinere
  • angajatorul sau autorităţile administraţiei publice locale sau centrale nu asigură locuinţă de serviciu şi nu suportă cheltuielile aferente chiriei din fonduri ale angajatorului sau din fonduri publice

Prima de relocare:

Persoanele înregistrate ca şomeri care se încadrează în muncă, potrivit legii,

  • într-o altă localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de localitatea de domiciliul/reşedinţă şi îşi schimbă domiciliul/reşedinţa
  • în localitatea respectivă sau în localităţile învecinate acesteia beneficiază, la cerere, de o primă de relocare, neimpozabilă

Este egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire în noul domiciliu sau noua reşedinţă, dar nu mai mult de 900 lei.

Beneficiari prima de relocare:

Prima de relocare se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare realizate de către acestea

  • în situaţia în care sunt persoane singure sau împreună cu familiile acestora
  • nu depăşesc suma de 5.000 lei/lună.

Prima se acordă pentru cheltuielile necesare pentru plata chiriei şi a utilităţilor în noul domiciliu sau noua reşedinţă.

  • se acordă lunar, pe o perioadă de cel mult 36 de luni.
  • se acordă la cerere
  • nu se cumulează cu prima de activare, cu prima de încadrare sau cu prima de instalare.

Șomeri peste 45 de ani: Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 ani, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale sau şomeri de lungă durată primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni, în condiţiile prevăzute de 85 din Legea 76/2002 actualizată privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Nu beneficiază:

  • angajatorii care în ultimii 2 ani au fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoanele angajate din categoriile prevăzute la alin. (1), (2) şi (5);
  • angajatorii la care calitatea de administrator/asociat este deţinută de una sau mai multe persoane fizice sau juridice care au calitatea de administrator/asociat la alţi angajatori care au beneficiat de cel puţin una dintre facilităţile prevăzute la art. 80 şi la alin. (1), (2) şi (5) pentru persoanele în situaţia cărora raporturile de muncă cu angajatorul care a beneficiat de facilităţi au încetat prin demisie, conform prevederilor legale, în ultimii 2 ani;
  • angajatorii care la data solicitării acordării facilitaţii se află în situaţia de insolvenţă, în procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, dizolvare, lichidare ori administrare specială, care au activităţile suspendate sau restricţii asupra acestora.

Aceleași condiții se aplică și angajatorilor care vor să angajeze șomeri care în 5 ani de la data angajarii se pot pensiona.

Șomeri care in 5 ani de la data angajarii se pot pensiona: De asemenea, potrivit aceluiași articol din Legea 76/2002 actualizată : Angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de o sumă în cuantum de 2.250 lei.

Cursuri de formare profesională (conform art. 63-art. 66 din legea 76)

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează, gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru şomeri.

ANOFM a cuprins în programele de formare profesională un număr de 20.620 de persoane, în primele 11 luni ale anului 2022. Din totalul celor sprijiniți să-și găsească un loc de muncă, categoria persoanelor peste 45 ani reprezintă  29,73% din participanți, adică 4.577.

Toate pensile de stat au creșcut, de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8%, conform OUG 126/2021, care prevede indexarea anuală cu rata inflației din anul anterior plus un indice legat de salariul mediu brut. Conform aceluiași act normativ, indemnizația socială (pensia minimă socială garantată) a crescut și ea tot cu 13.8%, de la 1.125 lei la 1.281 lei.

  • Indexarea prevede creșterea punctului de pensii, iar în funcție de valoarea acestuia calculată la momentul ieșirii la pensie, se indexează și taloanele de pensii aferente. Astfel, valoarea punctului de pensie a crescut de la 1.785 lei la 2.032 lei.

De la 1 septembrie 2024, potrivit Legii 360/2023, pensile se vor majora substantial, cu o rată medie calculată de aproximativ 65% în cazul unei vechimi mari și a unei contributivități crescute. Principalul obiectiv al reformei pensiilor îl reprezintă echitatea în sistemul public de pensii.

În cazul pensiilor mici, până în 1.281 lei, dar cu peste 35 de ani vechime în muncă, creșterea va fi de 80%, aceste pensii urmând a se dubla, deoarece se vor acorda punctele de stabilitate.

La calculul numărului total de puncte se adaugă un număr de puncte suplimentare pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare contributiv de 25 de ani, astfel:

  • 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
  • 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
  • un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

La recalculare se va ține cont și de acordul global, premii sau al 13-lea salariu. Pentru perioadele asimilate vechimii – stagiul militar, facultatea la zi și șomajul -, pentru fiecare an se acordă 0,25 puncte în plus la calculul final.

  • între 25 și 30 de ani de contributivitate se dau câte 0,5 puncte de stabilitate pentru fiecare an. 0,5 se înmulțește cu fiecare din cei 5 ani, iar rezultatul este 2,5 puncte.
  • apoi urmează perioada între 30 și 35 de ani, unde se acordă 0,75 de puncte pentru fiecare an. Astfel, avem 3,75 de puncte de stabilitate pentru această perioadă.
  • după 35 de ani de contributivitate, se ia în calcul un un punct de stabilitate pentru fiecare an. Așadar, respectivul pensionar, cu 36 de ani de contributivitate, va mai primi încă un punct de stabilitate.

Astfel, la o pensie medie de 2.634 de lei, la un punctaj maxim acumulat conform criteriilor de mai sus, în septembrie un pensionar va beneficia de o creștere de 65%, adică pensia lui va fi de 4.024 de lei.

Pensia pentru limită de vârstă se acordă la împlinirea vârstei standard de pensionare, în condițiile realizării unui stagiu de cotizare contributiv de minimum 15 ani. La calculul stagiului de cotizare contributiv de 15 ani nu se au în vedere perioadele asimilate respectiv studiile superioare, stagiul militar, sporul pentru condiții deosebite/speciale de muncă –fostele grupe a II- a si I de muncă, perioadele necontributive, anterior datei de 01 aprilie 2001.

Odată cu recalcularea pensiilor, se va modifica şi plafonul peste care se impozitează pensiile. Pragul actual de la care se impozitează pensia este de 2.000 de lei.

Pensiile vor crește și de la 1 ianuarie 2025, atunci când vor fi indexate cu rata inflației plus 50% din câștigul salarial mediu brut.

Vouchere de 1.400 de lei pentru energie electrică:

  • Pensionarii sistemului public de pensii și beneficiarii de drepturi speciale cu vârsta de 60 de ani sau mai mult și venituri lunare mai mici sau egale cu 2.000 lei:
  • Ajutorul financiar de 1.400 de lei va fi destinat exclusiv plății facturilor la energie și va fi distribuit în două etape distincte, fiecare în cuantum de 700 de lei. Prima tranșă va fi acordată în luna februarie 2024, acoperind perioada ianuarie-iunie 2024, în timp ce cea de-a doua tranșă va fi distribuită în luna septembrie 2024, pentru perioada iulie-decembrie 2024.

Facturile curente, cât și facturile restante se pot plăti la oficiile poștei sau la poștaș.

Plata se poate face prin mandat poștal fie la oficiile Poștei Române sau la factorul poștal, beneficiarul primind o dovadă de plată. Pentru folosirea cardurilor de energie, poștașii urmează să fie dotați cu cititoare optice, pentru a putea scana facturile. Plățile de acest tip ar urma să se poată face doar de la 1 martie.

Cum plătești online facturi cu cardul de energie ?

Poșta Română pune la îndemână  o aplicație informatică. Aici se vor putea introduce seria cardului de energie, apoi, cele 3 documente necesare pentru plăți și pentru decontare: carte de identitate, cardul de energie și factura justificativă la furnizor, împreună cu adresa de mail a beneficiarului. Va primi un mesaj automat că documentele au fost recepționare. Apoi va avea loc procesul de verificare, în termen de maxim 5 zile. Dacă operațiunea e aprobată și documentele sunt în regulă se va primi, tot prin mail, dovada serviciilor de mandat poștal.

Evident, pot fi plătite mai multe facturi, până la atingerea limitei de 1.400 de lei. Dacă din cei 1.400 de lei nu sunt cheltuiți toți, diferența se pierde. De pildă, dacă plătiți 8 facturi de 100 de lei, pierdeți 600 de lei din suma la care vă dă dreptul cardul de energie.

Dacă pe factură este înscris un alt nume al beneficiarului, plata se poate face cu cardul de energie atâta timp cât locul de consum coincide cu domiciliul declarat al beneficiarului. Mai simplu spus, puteți plăti orice factură de curent sau gaze dacă adresa de pe factură e exact aceeași cu adresa scrisă pe cardul de energie.

Nu încercați să vindeți cardul de energie sau să cumpărați altceva cu el, online sau altfel. Amenzile sunt foarte mari : orice încercare de vânzare anulează cardul și atrage o amendă contravențională de la 42.000 la 60.000 lei ; plata altor produse/servicii decât cele pentru care este destinat cardul se pedepsește cu amendă contravențională între 4.500 și 6.000 lei.

Cardurile de energie trebuie folosite până la 1 ianuarie 2024, când își încetează valabilitatea, indiferent de sumele rămase neutilizate. Cardurile alocate ambelor tranșe se pot folosi până la 31 decembrie 2023 inclusiv.

Potențialii beneficiari trebuie să știe că vor fi înștiințați dacă s‑au descoperit situații care îi fac neeligibili pentru sprijinul acordat populației vulnerabile pentru compensarea prețurilor la energie, cum se numește oficial acest ajutor. În acest caz, ei pot suna la numărul 0319966, un call center creat de Poșta Română, unde vor primi informații suplimentare și vor fi îndrumați, dacă situația poate fi corectată.

În 2023 se acordă șase tranșe de ajutor, la fiecare 2 luni, pentru alimente și mese calde, la un număr de aproximativ 2,4 milioane de persoane aflate în situații de vulnerabilitate, odată cu majorarea cu 12,5% a pragului de venit până la care se acordă dreptul, parte a programului „Sprijin pentru România”.

Separat de cei 2.372.974 de români care au deja card, au fost incluse pe listele de beneficiari eligibili actualizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale alte 46.130 persoane, pentru care urmează să se emită și distribuie cardul în cursul lunii viitoare.

 Beneficiază de vouchere sociale pentru alimente și mese calde:

  • pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023;
  • familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
  • persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023;
  • familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
  • familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social;
  • persoanele fără adăpost astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Crește și numărul de pensionari care vor putea primi medicamente compensate cu 90%. Dacă în 2022 doar cei cu pensiile până la 1.430 de lei puteau să beneficieze de compensarea medicamentelor, acum suma a crescut la 1.608 lei inclusiv. Indiferent dacă realizează sau nu alte venituri.

*Dacă observi o eroare în informațiile prezentate, te rugăm să ne contactezi folosind formularul de contact.

SPRIJINĂ ȘI TU ACEST DEMERS

Alătură-te proiectului. Ajută societatea să vadă mai bine. Mai ales acolo unde nevoia este cea mai mare.