categorii

Programul Femeia Antreprenor 2023 se adresează firmelor  care au în structura de acționariat o femeie care deține minim 50% din structura capitalului social. În accesarea programului Femeia Antreprenor nu se ține cont de data înființării societății. Ultimul anunț pe portalul de Granturi IMM Recover anunța că începând din 27.01.2023 aplicantele ale căror cereri de finanțare au fost admise în cadrul programului Femeia Antreprenor vor primi deciziile privind acceptarea de principiu la finanțare.

Aplicantele vor intra în aplicație, vor descărca acordul de finanțare, îl vor semna cu semnătură electronică, îl vor reîncărca semnat și îl vor transmite în aplicație împreună cu dovada cofinanțării (extras de cont bancar, scrisoare de aprobare a creditului sau contract de credit), în maxim 20 zile de la data primirii deciziei privind admiterea la finanțare, respectiv până la data de 17 februarie 2023, inclusiv.

Finanțare nerambursabilă:

• De maxim 100.000 lei/beneficiar pentru aplicantii care isi asuma crearea si mentinerea unui singur loc de munca prin intermediul programului
• De maxim 200.000 lei/beneficiar pentru aplicantii care isi asuma crearea si mentinerea a doua locuri de muncă
• Pentru ca proiectul sa aiba sanse reale de aprobare este indicat ca aportul dvs ( cofinantarea ) sa fie de cel putin 15%
• Cofinantarea in cadrul programului este de  minim 5% / 10% sau 15% – recomandat mai mare de 20%.

Cheltuieli eligibile în cadrul programului Femeia Antreprenor:

• Achiziție Echipamente tehnologice
• Achiziția de sisteme, instalații și echipamente specifice în scopul obținerii unei economii de energie
• Achiziționarea de spații de lucru, spații de producție și spatii pentru prestări servicii și comerț 
• Mijloace de transport 
• Achiziționarea de mobilier, aparatură birotică și sisteme de protecție a valorilor umane și materiale
• Plata chirii, salarii și utilități – în limita a 30.000 lei, dacă prin implementarea proiectului se va crea un singur loc de muncă. Valoare finanțare în acest caz 100.000 lei
• Plata chirii, salarii, utilități in limita a 60.000 lei, dacă prin implementarea proiectului se vor crea două locuri noi de muncă. Valoare finanțare in acest caz 200.000 lei
• Pachet digital (voucher de digitalizare) care să conțină minim site de prezentare a activității sau magazin on-line, cheltuieli înregistrare domeniu fără hosting 
• Cursuri de dezvoltare a abilităților antreprenoriale

Prin Programul microindustrializare, ar urma să se acorde fonduri nerambursabile de la bugetul de stat în valoare maximă de 100.000 de euro (max. 500.000 lei) fiecare pentru încurajarea şi stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în sectoarele prioritare de producție. Și în 2022, programul a fost bugetat, dar nu s-a lansat.

Finanțare:

• MAXIM 85%, dar nu poate depăşi suma de 500.000 lei pentru fiecare beneficiar;
• MINIM 15% contribuție proprie.

Cheltuieli eligibile :

Spații de lucru, Autoutilitare, Echipamente Utilaje, Calculatoare, Cursuri, Mobilier, Site web, Licențe software, Cursuri, Consultanță.

Beneficiari eligibili:

• Au cel puțin 2 ani calendaristici de la înființare la data deschiderii aplicației electronice de înscriere a planului de afaceri;
• Nu au depășit plafonul de minimis de 200.000,00 Euro pe durata a trei exerciții financiare consecutive pentru o întreprindere unică;
• Au minim 2 angajați;
• Societate pe profit net și exploatare pe ultimele situații financiare.

Obligații:

• Crearea a 2 locuri de muncă;
• Achizițiile trebuie să fie noi;
• Nu se vinde nimic pe perioada monitorizării;
• Menținerea activității timp de 3 ani.

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) este instituția care ar trebui să lanseze programul. Procedura cu toate regulile programului trebuie să se publice pe site-ul MAT și apoi înscrierile se vor lansa cel mai probabil pe portalul de Granturi IMM Recover.

Prin schema “Listarea la bursă a întreprinderilor”, firmele vor putea primi granturi pentru a-și acoperi anumite cheltuieli cu procedura de listare pe Bursa de la București.

Din acești bani, se vor asigura două tipuri de granturi astfel:

• 4% din valoarea ofertei de listare pentru întreprinderi listate pe piața AeRO a Bursei de Valori București, până la valoarea maximă eligibilă de 25.000 euro. Piața AeRO este destinată IMM-urilor.
• 3,5% din valoarea ofertei publice inițiale primare pentru întreprinderi listate pe Piața Principală administrată de Bursa de Valori București, până la valoarea maximă eligibilă de 200.000 euro. Aici vor putea intra la finanțare și companii mari.

Perioada orientativă de înscrieri în sistemul PNRR: 27.02.2023, ora 10.00 – 27.05.2023, ora 24:00 – „primul venit, primul servit”.

Descarcă draftul de Ghid al solicitantului, emis de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Prima care a publicat un draft de schemă de grant pentru microîntreprinderi este Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Vest. Bugetul total al acestei linii de finanțare va fi de 20 de milioane de euro. Vor putea fi finanțate cel puțin 100 de firme din cele 4 județe eligibile: Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin.

Din acești bani, microîntreprinderile care fac investiții în mediul urban vor putea atrage unu dintre cele două tipuri de granturi disponinibile:

• 30.000- 200.000 EUR pentru microîntreprinderile care au obținut venituri aferente clasei CAEN pentru care solicită finanțare mai mari sau egale cu 30% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2022.
• 30.000- 60.000 EUR pentru microîntreprinderile care au obținut venituri aferente clasei CAEN pentru care solicită finanțare mai mici de 30% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2022.

Antreprenorii vor trebui să participe și ei la cheltuielile eligibile cu cofinanțare între 10 și 24%, în funcție de județ.

Ghidul final ar urma să se publice oficial în martie 2023, pe site-ul ADR Vest, iar apoi se va putea deschide apelul de proiecte în sistemul MySMIS2021 (care ar trebui să fie realizat de STS până atunci).

Pentru restul județelor țării, urmează să vedem ce și când ne pregătesc celelalte ADR-uri.

Prin Programul Comerț-Servicii, IMM-urile românești cu experiență deja pe piață ar putea obține fonduri nerambursabile de la stat de până la 300.000 lei fiecare. Programul încurajează dezvoltareai întreprinderilor mici și mijlocii în sectoarele de Comerț și Servicii.

Și acest program a fost bugetat și în 2022, dar nu s-a lansat.

Finanțare:

• MAXIM 85%, dar nu poate depăşi suma de 300.000 lei pentru fiecare beneficiar;
• MINIM 15% contribuție proprie.

Cheltuieli eligibile: Spații de lucru, Autoutilitare, Echipamente, Utilaje, Calculatoare, Cursuri, Mobilier, Site web, Licențe software, Cursuri, Consultanță.

Beneficiari eligibili:

•  Vechime de cel puțin 2 ani calendaristici;
•  Au minim 2 angajați pe bilanțul anterior;
•  Societate pe profit net și exploatare pe ultimele situații financiare.

Obligații:

• Crearea a 2 locuri de muncă;
• Achizițiile trebuie să fie noi;
• Nu se vinde nimic pe perioada monitorizării;

Tot MAT ar trebui să publice pe site-ul său procedura de implementare, pentru ca apoi înscrierile să se facă pe portalul de Granturi IMM Recover.

Fondurile sunt destinate unui număr de 6 județe miniere și industriale, afectate de măsurile de reducere a activităților poluante: Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.

Prin Programul Tranziție Justă 2021-2027, vor fi alocați 700 de milioane de euro pentru 2 apeluri de proiecte destinate startup-urilor, microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii.

Cele două apeluri vor consta în granturi de două tipuri:

• Granturi de câte 200.000-2 milioane de euro.
• Granturi de câte 2-5 milioane euro.

La începutul anului 2023 ar urma să se lanseze ghidurile în dezbatere, iar în aprilie să fie deschisă depunerea proiectelor.

Împrumuturi pentru afaceri mici

Pe lângă fondurile nerambursabile din programele publice, afacerile mici au la dispoziție și credite de la bănci private.

Dacă ai o firmă mică poți obține împrumuturi bancare de maximum 200.000 de lei fiecare de la BT Mic, companie din cadrul Grupului Financiar Banca Transilvania, destinată creditării micilor afaceri. Firmele solicitante trebuie să îndeplinească o serie de condiții, printre care vechimea de cel puțin 3 luni de activitate. Creditele sunt acordate cu garanții publice, prin programul EaSI al Uniunii Europene. Se aplică online, pe site-ul BT Mic.

Startup-urile și firmele mici și mijlocii românești se vor putea finanța și prin runde de investiții atrase de la fonduri de venture capital/fonduri de investiții, în schimbul cedării de acțiuni. Încă din 2022, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Fondul European de Investiții au lansat o cerere de oferte de 400 de milioane de euro pentru a capitaliza circa 20 de fonduri private de investiții.

Din 2023 deja fondurile de investiții ar trebui selectate, pentru a putea să înceapă să acorde finanțări de capital de risc afacerilor românești, cu termen limită anul 2026.

Cu finanțarea PNRR de 400 de milioane de euro plus contribuții de la investitori privați, cele 20 de fonduri de investiții vor acorda runde de investiții unui număr de 100 de startup-uri românești și alte firme astfel:

• 50.000-200.000 euro pentru start-up-uri,
• 200.000 – 3.000.000 euro pentru companii în stagii incipiente de creștere,
• 3.000.000 – 5.000.000 pentru firme în etape avansate de creștere,
• Peste 5.000.000 pentru midcaps (companii cu până la 3.000 de angajați fiecare),
• 5.000.000 – 20.000.000 pentru proiecte de tip energie regenerabilă sau biomasă.

Alocația pentru susținerea familiei este o formă de sprijin destinată familiilor, inclusiv celor monoparentale, cu venituri reduse, care au în creștere și îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani.

Legea 277/2010 este actul normativ ce reglementează acordarea alocației pentru susținerea familiei. Aceasta reprezintă un ajutor financiar de la stat destinat familiilor cu venituri reduse ce au în îngrijire unul sau mai mulți copii cele, dar și familiilor monoparentale (definite drept acele familii formate din persoana singură și copiii aflați în întreținerea acesteia și care locuiesc împreună cu aceasta.

Dat fiind faptul că, de la 1 martie 2023, valoarea ISR se va majora automat de la 525,5 lei, cât e acum, la 598 de lei, și valoarea alocațiilor pentru familie se va majora.

Conditii de acordare

Alocatia se acorda pe baza de cerere si declaratie pe propria raspundere insotita de actele doveditoare privind componenta familiei, veniturile acesteia si, dupa caz, privind frecventarea cursurilor scolare de catre copiii aflati in intretinere. Actele se inregistreaza la primaria localitatii in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta familia

Pentru solutionarea cererii privind acordarea alocatiei de sustinere, se va afectua ancheta sociala la domiciliul sau, dupa caz, la resedinta familiei.

Stabilirea dreptului la alocatie si a cuantumului acesteia se face prin dispozitia scrisa a primarului, iar dreptul la alocatie se acorda incepand cu luna urmatoare inregistrarii cererii.

In vederea respectarii conditiilor de acordare a alocatiei se efectueaza anchete sociale la un interval de 12 luni sau ori de cate ori este nevoie.

Obligatiile beneficiarilor

Titularul alocatiei este obligat sa depuna periodic dupa stabilirea dreptului la alocatie o declaratie pe propria raspundere privind componenta familiei si veniturile realizate de membrii acesteia.

Prin programul Family Start, apărut în vară, potrivit OUG 95/2022, tinerii pot beneficia de garantarea unui credit obținut de la anumite bănci înscrise în acest program, în valoare inițială de maximum 75.000 de lei, în proporție de 80%, sumă garantată de către stat. Ministerul Familiei pregătește actualmente modificări atât în ceea ce privește suma acordată (urmând a se mări la max. 150.000 le), cât și în ceea ce privește condițiile de înscriere (programul urmând a se adresa inclusiv familiilor monoparentale).

De acest credit pot beneficia familiile cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani care au venituri lunare mai mici de 7.500 de lei.

Alte schimbări preconizate:

• Crește nivelul maxim al vârstei doritorilor;
• Va exista și o ajustare a pragului de venituri pentru familii ;
• Vor exista modificări majore și asupra cheltuielilor eligibile, astfel, banii vor putea fi folosiți și pentru achiziția unor mașini second hand, pentru renovarea sau dotarea cu panouri fotovoltaice a unei locuințe, dar chiar și pentru electrocasnice noi.

În varianta actuală:

• Dobânda aferentă programului este IRCC trimestrial plus o marjă de 5.5%, comisionul de analiză al băncii este de 0.2% la acordare, iar comisionul de gestiune a garanţiei este de 0.4% anual.
• Împrumutul se acordă sub forma unui credit cu una sau mai multe tranşe, în funcţie de documentele justificative prezentate la decontare.

1.Vouchere sociale pentru alimente şi mese calde:

Măsura va continua pe tot parcursul anului 2023, când vor fi livrate alte șase tranşe (pe lângă cele patru deja achitate), a câte 250 de lei, o dată la două luni (în total 1.500 lei).

Vor primi vouchere sociale pentru alimente şi mese calde:

• familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranşele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranşele din anul 2023;

2. Carduri de energie :

Familiile beneficiare de alocaţie de susţinere a familiei vor primi sprijin pentru compensarea preţurilor la energie în valoare nominală de 1.400 lei, care poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 şi va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranşe, astfel:

• 700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
• 700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.

3. Vouchere pentru preşcolarii şi elevii vulnerabili, pentru achiziţia de haine şi rechizite :

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va continua să ofere în continuare ajutorul de 500 de lei pentru îmbrăcăminte şi rechizite.

Vor beneficia de sprijinul în valoare de 500 de lei:

• copiii din învăţământul de stat preşcolar, cu condiţia ca venitul lunar pe membru de familie să fie de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură (298 lei);
• elevii din învăţământul de stat primar şi gimnazial, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară (1.275 lei).

! Tichetele sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional pot fi utilizate numai la unităţile cu care emitenţii cardurilor au contracte de afiliere.

4. Trusouri pentru nou-născuţi

Mamele şi copiii nou-născuţi din categoriile cele mai defavorizate vor primi sprijin în valoare de 2.000 lei pentru trusouri, în primele 3 luni de la naşterea copiilor, prin tichete sociale pe suport electronic. Listele cu persoanele care vor beneficia de aceste ajutoare vor fi întocmite de autorităţile administraţiei publice locale, prin Serviciile Publice de Asistenţă.

Vor beneficia de acest sprijin:

• mamele cărora le-a fost stabilit dreptul la venitul minim garantat;
• mamele care fac parte din familii beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei;
• mamele cu dizabilităţi;
• mamele aflate temporar în situaţii critice de viaţă – victime ale calamităţilor, ale violenţei domestice, persoane dependente şi/sau care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate, stabilite prin ancheta socială întocmită de autorităţile publice cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale;
• mame şi care nu deţin acte de identitate şi nu pot accede la drepturile civile;
• mamele minore;
• mamele – cetăţeni străini sau apatrizi proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

Munca la negru (nedeclarată) este acel tip de prestație prin care lucrătorul muncește :

• fără a avea uncontract individual de muncă în formă scrisă pe numele său,
• fără a avea un contract individual de muncă transmis în Revisal,
• în care se prestează activitate având contractul de muncă suspendat,
• sau în afara programului de lucru din contractul de muncă cu timp parţial (contract-part-time fals declarat).

Toate aceste tipuri de raporturi de muncă au consecinţe directe asupra acumulării vechimii în muncă şi a cuantumului pensiei celui care acceptă, din diferite motive, să lucreze astfel, acestuia fiindu-i afectate și celelalte măsuri de protecție socială cum ar fi asigurările sociale, asigurările de sănătate, asigurările de şomaj, cele pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi cele provenite din bugetul consolidat, nu se bucură de protecţia legală a femeilor şi copiilor, nu exercită drepturile colective constituţionale (dreptul la asociere în sindicate şi negocierea contractului colectiv de muncă)! Nu în ultimul rând, persoana lipsită de statutul de angajat legal nu are dreptul la creditare bancară!

Muncă la gri este și ea un fenomen al societății în care trăim, ea fiind catalogată în legislație ca „muncă subdeclarată”. Această practică constă în :

• Disimularea unui contract individual de muncă cu normă întreagă într-un contract de muncă cu timp parţial,
• Acordarea, de către angajator, a unui salariu mai mare decât cel evidenţiat în documente, aşa numitul salariu în mână sau salariu în plic.

Deși lucrătorul se poate bucura, pe termen scurt de o sumă mai mare, efectele pe termen lung sunt de nedorit, salariatului fiindu-i  afectată  acumularea vechimii în muncă şi cuantumul pensiei, din cauza nefiscalizării integrale a veniturilor și a calculării impozitelor la o bază fiscală inferioară, măsuri de protecţie socială.

Persoana care prestează muncă nedeclarată sau subdeclarată nu are siguranţa plăţii muncii prestate, plata făcându-se în funcţie de bunăvoinţa angajatorului, uneori fiind amânată zile în şir sau chiar luni sau în cazuri de abuz grav, munca nu mai este deloc plătită.

Lucrătorii la negru, nefiind angajaţi conform legii, NU beneficiază de:

• concediu medical, întrucât nu au niciun stagiu de cotizare;
• concediu de odihnă şi zile libere legale;
• vechime în muncă – pe baza acesteia, angajaţii cu forme legale pot primi sporuri salariale; în lipsa acesteia, lucrătorul la negru va avea o pensie foarte mică;
• șomaj tehnic;
• contribuții la fondurile de pensii facultative suportate de angajator pentru angajați.

Spre deosebire de angajaţii cu forme legale, lucrătorii la negru NU pot avea parte de:

• indemnizaţie de şomaj– aceasta poate fi acordată numai şomerilor care au cotizat la stat, deci care au avut un contract de muncă declarat;
• indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă sau de sprijin; 
• indemnizaţii pentru părinţi (OUG 96/2003, OUG 111/2010, HG 52/2011) (concediu de maternitate, pentru creşterea copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav) şi stimulent de inserţie, valabil numai pentru angajaţii care se întorc mai repede la muncă din concediul de creştere a copilului;
• deduceri personale– acestea se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii, în anumite condiţii, angajaţilor cu un salariu brut mai mic de 3.600 de lei sau angajaţilor care au copii minori sau alte persoane în întreţinere;
• ajutoare de înmormântare, pentru bolile grave și incurabile etc.

Deoarece nu achită contribuţia pentru sănătate (CASS), lucrătorii la negru NU au următoarele beneficii:

• nu sunt asiguraţi la sistemul public de sănătate – pentru asigurarea medicală la stat va fi nevoie să plătească;
• nu au asigurare pentru invaliditate sau alte boli;
• nu pot primi deduceri pentru abonamente de sănătate la clinicile private – angajatorii operează scutirea, iar angajaţii cu forme legale primesc mai mulţi bani la salariu. 

Pe lângă beneficiile de mai sus rezervate numai angajaţilor, munca nedeclarată presupune şi alte dezavantaje, astfel că lucrătorii la negru: 

• Nu beneficiează de diurne şi indemnizaţia de transport;
• Nu se bucură de servicii turistice și/sau de tratament acordate de angajatori salariaţilor în perioada concediilor;
• Nu primesc tichete de masă;
• Nu pot avea acces la credite bancare (câteva criterii importante pe baza cărora băncile acordă credite sunt venitul declarat, vechimea în muncă şi calitatea de angajat);
• Nu li se asigură accesul la cursuri gratuite de calificare profesională (doar salariaţii beneficiază de aşa ceva din partea angajatorilor);
• Nu îşi pot renegocia salariul, deoarece acesta nu este declarat;
• Nu pot face parte din sindicate, ne putându-se asocia pentru a-și susține drepturile sau a câștiga noi drepturi.

Alte forme de abuzuri din partea angajatorului la care trebuie să fim atenți:

• Forma de muncă la negru cel mai des întâlnită : prestarea unor activități de muncă pentru un angajator (persoană fizică sau juridică) în baza unei înțelegeri verbale, fără încheierea în prealabil a unui contract individual de muncă și realizarea documentației necesare la angajare;
• Efectuarea perioadei de probă (de regulă, aceasta durează 90 zile calendaristice) fără încheierea unui contract individual de muncă;
• Prestarea unor activități casnice în gospodării individuale fără încheierea unui contract individual de muncă;
• Prestarea ilegală a unor activități de muncă zilieră sau sezonieră (practică la care se recurge mai ales în cazul muncitorilor cu ziua, al ucenicilor, al lucrătorilor în construcții și în agricultură);
• Încheierea unui contract de voluntariat în locul unuia de muncă, pentru a evita plata unor dări la stat sau pentru alte motive;
• Munca la domiciliul salariatului fără încheierea în prealabil a unui contract individual de muncă la domiciliu așa cum este reglementat de art. 108-110 din Codul muncii;
• Programele de internship ce au ca scop aprofundarea cunoștințelor teoretice, îmbunătățirea abilităților practice Și/sau dobândirea de noi abilități sau competențe ale unei persoane în cadrul unei organizații fără încheierea unui contract de internship și plata indemnizației de Internship (Legea Internship-ului nr. 176/2018);
• Prestarea muncii în termene definite ca abuzive, depășirea celor opt ore de lucru pe zi pentru norma întreagă (așa-numita muncă peste program, care nu este plătită în plus);

• Angajatorii care întârzie cu mai mult de o lună plata salariilor angajaților vor fi amendați cu sume între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare persoană.
• Primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariaţi cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial va fi sancționată cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei.

În România sunt peste 45.000 de șomeri cu vârste de 55-64 de ani înregistrați oficial la Forțele de Muncă, iar firmele vor putea să primi și finanțări susținute de Uniunea Europeană să-i angajeze pe acești români fără joburi. Ministerul Muncii, prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) implementează, în perioada octombrie 2022 – decembrie 2023, programul „PROACCES 4 – Subvenţionarea locurilor de muncă pentru şomeri”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman, măsuri regăsibile și în Legea 76/2002.

În 2022, peste 100.000 de persoane, cu vârsta peste 45 ani, au fost angajate prin intermediul ANOFM.  În același timp, 46% din refuzurile de angajare pe criteriul vârstă se refereau la populația cuprinsă în intervalul 45-54 ani, arată studiul „Piața forței de muncă în 2020“ realizat de Kondiment, partener ONG Angajez 45+. Același studiu relevă faptul că vârsta îngreunează găsirea unui loc de muncă mai mult pentru femei (63%) decât pentru bărbaţi (37%).

Șomeri peste 45 de ani: Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 ani, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale sau şomeri de lungă durată primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni, în condiţiile prevăzute de 85 din Legea 76/2002 actualizată privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Nu beneficiază:

• angajatorii care în ultimii 2 ani au fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoanele angajate din categoriile prevăzute la alin. (1), (2) şi (5);
• angajatorii la care calitatea de administrator/asociat este deţinută de una sau mai multe persoane fizice sau juridice care au calitatea de administrator/asociat la alţi angajatori care au beneficiat de cel puţin una dintre facilităţile prevăzute la art. 80 şi la alin. (1), (2) şi (5) pentru persoanele în situaţia cărora raporturile de muncă cu angajatorul care a beneficiat de facilităţi au încetat prin demisie, conform prevederilor legale, în ultimii 2 ani;
• angajatorii care la data solicitării acordării facilitaţii se află în situaţia de insolvenţă, în procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, dizolvare, lichidare ori administrare specială, care au activităţile suspendate sau restricţii asupra acestora.

Aceleași condiții se aplică și angajatorilor care vor să angajeze șomeri care în 5 ani de la data angajarii se pot pensiona.

Șomeri care in 5 ani de la data angajarii se pot pensiona: De asemenea, potrivit aceluiași articol din Legea 76/2002 actualizată : Angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de o sumă în cuantum de 2.250 lei.

Cursuri de formare profesională (conform art. 63-art. 66 din legea 76)

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează, gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru şomeri.

ANOFM a cuprins în programele de formare profesională un număr de 20.620 de persoane, în primele 11 luni ale anului 2022. Din totalul celor sprijiniți să-și găsească un loc de muncă, categoria persoanelor peste 45 ani reprezintă  29,73% din participanți, adică 4.577.

Pensiile au crescut cu 12,5%, începând cu 1 ianuarie 2023:

Punctul de pensie crește la 1.785 lei, adică cu 12,5%, începând cu 1 ianuarie 2023, la 1.785 de lei, față de 2022, conform Ordonanței 168/2022.

Începând cu 2024, această valoare se va majora cu rata medie anuală a inflației, plus 50% din creșterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Indemnizaţia socială /pensia minimă socială:

Valoarea indemnizației sociale (așa-zisa pensie minimă garantată) crește pentru pensionari de la 1.000 la 1.125 lei, de la 1 ianuarie 2023.

Pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 de lei vor beneficia de ajutoare, în două tranșe, adică în ianuarie și octombrie. Pentru că este vorba despre două tranșe, sumele de mai sus vor fi împărțite în două. Plafoanele sunt luate în calcul după majorarea punctului de pensie. Dacă sunt persoane care se încadrau (teoretic), în 2022 de exemplu, la plafonul de 2.000 lei, acum îl vor depăși, deci vor primi 300 lei în ianuarie și 300 lei în octombrie.

Ei vor primi:

• de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei, inclusiv;
• 800 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei, inclusiv;
• 600 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei, inclusiv.

În cazul pensionarilor care beneficiază de pensie de urmaş, ajutorul financiar se acordă fiecărui urmaş în parte.

În cazul pensionarilor care beneficiază de pensie de urmaş, ajutorul financiar se acordă fiecărui urmaş în parte.

• Sprijin de 1.400 lei acordat populației vulnerabile pentru facturile la energie în 2023 :

Sprijinul va compensa prețul la energie indiferent de natura acesteia (respectiv energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire).

Sprijinul se acordă sub forma unui card de energie, tipărit și distribuit de către Poşta Română. Prima tranșă a fost deja încărcată pe carduri.

Astfel, se va acorda un sprijin populației vulnerabile pentru compensarea prețurilor la energie, în valoare nominală de 1.400 lei, care poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 și este acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranșe astfel:

• 700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 30 iunie 2023;
• 700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 1 iulie 2023 – 31 decembrie 2023.

Sprijinul se acordă persoanelor aflate în risc de sărăcie care îndeplinesc condițiile de venit mediu pe membru de familie și de vârstă pentru a beneficia de sprijin în vederea compensării prețului la energie. Între categoriile cărora li se aplică, se numără, pe lângă pensionarii cu pensii mici (explicate mai jos), și persoanele cu handicap, familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei, respectiv familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social:

• Pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum și pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;

În situația în care la un loc de consum la care domiciliază unul sau mai mulți beneficiari, au domiciliul și alte persoane care nu se încadrează în categoriile de beneficiari prevăzuți, se iau în calcul și veniturile acestora. În cazul în care media veniturilor per locuitor/gospodărie este mai mare de 2.000 de lei, pentru punctul de consum respectiv nu se acordă card de energie.

Facturile curente, cât și facturile restante se pot plăti la oficiile poștei sau la poștaș.

Plata se poate face prin mandat poștal fie la oficiile Poștei Române sau la factorul poștal, beneficiarul primind o dovadă de plată. Pentru folosirea cardurilor de energie, poștașii urmează să fie dotați cu cititoare optice, pentru a putea scana facturile. Plățile de acest tip ar urma să se poată face doar de la 1 martie.

Cum plătești online facturi cu cardul de energie ?

Poșta Română pune la îndemână  o aplicație informatică. Aici se vor putea introduce seria cardului de energie, apoi, cele 3 documente necesare pentru plăți și pentru decontare: carte de identitate, cardul de energie și factura justificativă la furnizor, împreună cu adresa de mail a beneficiarului. Va primi un mesaj automat că documentele au fost recepționare. Apoi va avea loc procesul de verificare, în termen de maxim 5 zile. Dacă operațiunea e aprobată și documentele sunt în regulă se va primi, tot prin mail, dovada serviciilor de mandat poștal.

Evident, pot fi plătite mai multe facturi, până la atingerea limitei de 1.400 de lei. Dacă din cei 1.400 de lei nu sunt cheltuiți toți, diferența se pierde. De pildă, dacă plătiți 8 facturi de 100 de lei, pierdeți 600 de lei din suma la care vă dă dreptul cardul de energie.

Dacă pe factură este înscris un alt nume al beneficiarului, plata se poate face cu cardul de energie atâta timp cât locul de consum coincide cu domiciliul declarat al beneficiarului. Mai simplu spus, puteți plăti orice factură de curent sau gaze dacă adresa de pe factură e exact aceeași cu adresa scrisă pe cardul de energie.

Nu încercați să vindeți cardul de energie sau să cumpărați altceva cu el, online sau altfel. Amenzile sunt foarte mari : orice încercare de vânzare anulează cardul și atrage o amendă contravențională de la 42.000 la 60.000 lei ; plata altor produse/servicii decât cele pentru care este destinat cardul se pedepsește cu amendă contravențională între 4.500 și 6.000 lei.

Cardurile de energie trebuie folosite până la 1 ianuarie 2024, când își încetează valabilitatea, indiferent de sumele rămase neutilizate. Cardurile alocate ambelor tranșe se pot folosi până la 31 decembrie 2023 inclusiv.

Potențialii beneficiari trebuie să știe că vor fi înștiințați dacă s‑au descoperit situații care îi fac neeligibili pentru sprijinul acordat populației vulnerabile pentru compensarea prețurilor la energie, cum se numește oficial acest ajutor. În acest caz, ei pot suna la numărul 0319966, un call center creat de Poșta Română, unde vor primi informații suplimentare și vor fi îndrumați, dacă situația poate fi corectată.

În 2023 se acordă șase tranșe de ajutor, la fiecare 2 luni, pentru alimente și mese calde, la un număr de aproximativ 2,4 milioane de persoane aflate în situații de vulnerabilitate, odată cu majorarea cu 12,5% a pragului de venit până la care se acordă dreptul, parte a programului „Sprijin pentru România”.

Separat de cei 2.372.974 de români care au deja card, au fost incluse pe listele de beneficiari eligibili actualizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale alte 46.130 persoane, pentru care urmează să se emită și distribuie cardul în cursul lunii viitoare.

 Beneficiază de vouchere sociale pentru alimente și mese calde:

• pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023;
• familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
• persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023;
• familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
• familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social;
• persoanele fără adăpost astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Crește și numărul de pensionari care vor putea primi medicamente compensate cu 90%. Dacă în 2022 doar cei cu pensiile până la 1.430 de lei puteau să beneficieze de compensarea medicamentelor, acum suma a crescut la 1.608 lei inclusiv. Indiferent dacă realizează sau nu alte venituri.