Puncte cheie

Cuprins articol

  1. De ce este emigrarea atât de dificilă?
  2. Sfaturi pentru a aborda emigrarea cu copiii
  3. Cum au trecut alți oameni prin această schimbare
  1. De ce este emigrarea atât de dificilă?

            În mod cert să emigrezi fără copii sau cu copii mici e ceva mai simplu. Pentru un copil sub 3, 4 ani, universul lui sunt părinții. Este fericit acolo unde sunt ei, se adaptează în câteva săptămâni la un loc nou, un program nou, învață din mers noua limbă, iar dacă părinții sunt liniștiți și bucuroși, așa sunt și ei. Nu au relații de prietenie solide, este suficient să aibă o bicicletă nouă sau o cameră frumoasă la sosire ca adaptarea să înceapă cu dreptul.

            Cu copiii mai mari e ceva mai complicat, pentru că universul lor e deja mai complex. Au legături mai solide cu prieteni de vârsta lor și cu adulți din jurul familiei, au ancore mai puternice în locuri și obiceiuri, au nevoie de mai mult timp pentru a înțelege schimbarea, se adaptează mai lent, învață limba nouă ceva mai greu, mulți sunt rezistenți la schimbare sau trec deja prin schimbări legate de vârstă, au nevoie mare să înțeleagă ce și de ce, își găsesc mai greu locul în noua țară.

  1. Sfaturi pentru a aborda emigrarea cu copiii:
  1. Cum au trecut alți oameni prin această schimbare:

            „Luăm fiecare zi pe rând, încercăm să fim aici unii pentru alții, căci mai mult ca oricând ne avem doar pe noi. Iar asta e greu, foarte greu uneori, dar cel mai adesea e un lucru bun pentru relația dintre noi.” Ioana a emigrat de curând cu familia în Olanda

            „Când ne-am mutat în Germania, acum 11 ani, copii noștri aveau 9, 7 și 3 ani. Pentru băiatul de 9 ani a fost la început mai greu, îi lipseau prietenii lui din România. Fetița de 7 ani telefona regulat cu prietenele ei, iar fetița de 3 ani mă întreba când vor începe educatoarele și copiii din grupa ei să învețe românește? Acum după 11 ani, copiii ne spun că a fost cea mai bună decizie din viața noastră să venim aici.” Bolos Florina

            „Indiferent de vârstă, ne ajută să găsim ancore printre oamenii locului, nu doar cei din diaspora românească. E important să păstrăm legătura cu cei care ne înțeleg tradițiile, cultura, obiceiurile, etc., dar la fel de important este să le împărtășim cu localnicii și încercăm să ne însușim ce ni se potrivește. Emigrarea nu e doar mutarea fizică în altă țară, ține de emigrarea cu mintea și sufletul. Ne-am născut și pentru totdeauna vom fi români, dar emigrând devenim și oameni ai țării care ne adoptă.” Ioana

Bibliografie

  1. https://www.printesaurbana.ro/2022/04/cum-am-abordat-emigrarea-cu-copiii.html
  2. https://www.bing.com/search?q=cum+abordam+emigrarea+cu+copii+scribd&qs=n&form=QBRE&sp=-1&ghc=1&lq=0&pq=cum+abordam+emigrarea+cu+copii+scrib&sc=1-36&sk=&cvid=EF0923348E4948D59082BDD15FAE4CDE&ghsh=0&ghacc=0&ghpl=

Formator dezvoltare personală Pupăză Cristina

Foto: Freepik